Astăzi încep negocierile cu misiunea FMI-CE pe marginea bugetului pentru 2015. Executivul dorește o derogare pentru cheltuielile cu apărarea și cofinanțarea proiectelor europene, care însumează 10 miliarde lei.
Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat că acestea sunt intențiile Cabinetului Ponta înaintea întâlnirii cu misiunea finanțatorilor externi. Este vorba despre un deficit de 2-2,1% din PIB pentru anul viitor, adică 0,6-0,7% în plus față de ce era prevăzut anterior. Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2015 este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care țara noastră s-a angajat să îl atingă anul viitor. De altfel, atât Consiliul Fiscal, cât și Ministerul Finanțelor au estimat că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 miliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi cofinanţare este vorba de minimum 10 miliarde lei. Dar, potrivit unor estimări ale Ministerului Fondurilor Europene, cheltuielile pentru cofinanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei, pentru a nu pierde definitiv banii alocați în exerciţiul financiar 2007-2014.
Reamintim că sumele aferente cofinanțării proiectelor europene au fost primele tăiate înaintea demarării campaniei electorale, Guvernul ștergându-le din buget pe motiv de execuție slabă, de 29%, la sfârșitul lunii august. Ulterior, primarii au primit bani de la buget. Astfel, în plină recesiune, în loc să stimuleze investițiile publice, pe fondul scăderii celor private, Executivul a tăiat, prin a doua rectificare bugetară, 3,9 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat pentru proiectele cu fonduri UE, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi. Mai mult chiar, Victor Ponta a declarat că nu mai există bani pentru cofinanțarea proiectelor europene, iar asigurarea fondurilor necesare ar mări deficitul, ceea ce ar nemulțumi CE. Însă România, în calitate de stat membru, trebuie să asigure sumele necesare cofinanțării. Pe de altă parte, fondurile UE sunt cea mai ieftină sursă de finanțare a companiilor, de buna absorbție a acestora depinzând dezvoltarea economiei. Într-o declarație recentă, Greg Konieczny, vicepreședinte executiv Templeton Emerging Markets Group și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, susținea că țara noastră ar fi putut avea o creștere economică de cel puțin 3% dacă ar fi utilizat corespunzător granturile europene. “O absorbție mai bună a fondurilor UE ar putea contribui chiar la o creștere anuală de 5% în următorii ani, ceea ce ar face din România una dintre economiile cu cea mai rapidă rată de creștere din Europa”, arăta Konieczny.
Reducerea CAS, impact negativ de 5 miliarde lei
De asemenea, țara noastră trebuie să respecte angajamentele militare internaționale. ”Resursele alocate Ministerului Apărării necesită suplimentare graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în 2016, în conformitate cu nevoile Armatei şi recomandarea NATO”, a declarat ministrul Apărării, Mircea Dușa.
Una peste alta, Finanţele trebuie să acopere găuri bugetare care provin din măsurile adoptate de Guvern la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact bugetar negativ de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă pomenile electorale, cum ar fi majorarea pensiilor şi salariilor. Până acum Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs de 4,73 lei/euro (deși cursul a fost și este mult inferior), vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie.
