Băncile străine nu au motive să îşi retragă banii din România, ţara noastră fiind în continuare atractivă pentru instituţiile financiare, a declarat, la The Money Channel, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, citat de NewsIn.
“România a reprezentat în ultimii 20 de ani un magnet pentru instituţiile bancare. Faptul că sistemul bancar românesc este deţinut 80% de bănci româneşti cu capital străin este o realitate şi consider că este o realitate pozitivă. Cele patru bănci care existau la Bucureşti în 1989 nu puteau să se dezvolte şi să ajungă unde a ajuns sistemul bancar”, a spus Gheţea.
“Eu cred că se prefigurează un al doilea acord de la Viena sau o prelungire a acordului de la Viena mai ales pentru a da siguranţă acestei părţi a Europei, Europa neeuroizată. Există o şansă destul de importantă ca această criză care se prefigurează în ţările din zona euro să fie o şansă în plus pentru ţările respective, şi nu numai, datorită faptului că ele nu au fost alterate de produse toxice, ci pentru simplul fapt că România are nişte oportunităţi”, a mai precizat preşedintele ARB.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat miercuri, după summitul Consiliului European, că decizia forului va da tuturor statelor UE garanţia că subsidiarele băncilor mamă din alte ţări îşi vor menţine nivelul de capital şi pentru anii următori, iar România va putea continua creditarea economiei. Declaraţia privind recapitalizarea băncilor, adoptată de Consiliu, vizează finanţarea băncilor pe termen mediu astfel încât să se asigure fluxurile de credit pe termen mediu ale economiei reale, a explicat preşedintele.
Traian Băsescu a dat asigurări că băncile-mamă nu vor putea să tragă capital din subsidiare, acest lucru fiind verificat atât de autoritatea bancară europeană, cât şi de autorităţile bancare naţionale, existând un plafon minim al capitalului. În acest context, preşedintele a arătat că România stă mai bine decât alte state în ceea ce priveşte procentul din fluxul de capital străin care se îndreaptă către buget, acesta fiind mult mai mic decât procentul destinat susţinerii mediului privat.
