De altfel, aceasta este o poveste extrem de instructivă inclusiv pentru Rusia, o ţară cu ambiţii care depăşesc substanţial locul şi posibilităţile sale actuale în procesele politice şi economice mondiale, notează cotidianul moscovit Gazeta, citat de Agerpres.
În simpaticul film “Nuntă a la grec” (My Big Fat Greek Wedding), tatăl miresei îi spune mirelui: “Când strămoşii tăi se căţărau prin copaci, ai mei inventau filosofia”. Din păcate, de-a lungul istoriei, ţările îşi pot schimba în mod radical rolurile, cunoscând după o perioadă de propăşire una de declin sau chiar încetându-şi existenţa, astfel că statutul de “descoperitor al filosofiei” nu prea ajută. Astăzi, în jurnalele de ştiri, Grecia pare centrul declinului şi al barbariei, nu al înţelepciunii, culturii şi civilizaţiei, subliniază cotidianul menţionat.
Atunci când o ţară de dimensiuni atât de mici şi cu o economie destul de mică precum cea a Greciei înregistrează un deficit bugetar de sute de miliarde de euro, acest lucru constituie nu doar urmarea iresponsabilităţii guvernului grec, ci este şi o chestiune de răspundere pentru populaţia aflată în câmpul muncii. De aceea, atunci când Uniunea Europeană (UE) întinde o mână de ajutor, chiar dacă din raţiuni de securitate economică globală, aceasta trebuie acceptată cu recunoştinţă, nu să fie organizate tot felul de acţiuni de protest. Totuşi, Grecia, cu experienţa sa civilizatorie, ar trebui să se deosebească într-un fel de Kârgâzstan, scrie Gazeta.
Pentru Rusia, ceea ce s-a întâmplat cu Grecia ar trebui să prezinte un interes sporit, consideră cotidianul. Pe Rusia şi Grecia le leagă senzaţia de măreţie pierdută, cu singura diferenţă că Rusia şi-a pierdut imperiul practic de curând şi, spre deosebire de Grecia, care în noua eră nu a fost niciodată lider, Moscova s-a obişnuit să se afle la cârmă. Decăderea economică şi politică poate atinge orice ţară şi acest fenomen nu poate fi oprit prin fostele reuşite istorice. Istoria este creată aici şi acum, plecând de la experienţa fostelor generaţii, dar şi creând ceva nou, comiţând erori proprii şi găsind propriile căi de depăşire a unor probleme vechi, precum şi a celor total noi cu care se confruntă civilizaţia.
Istoric, Grecia ar fi meritat altă soartă. Filosofia antică, marea artă, primele instituţii democratice – toate acestea sunt contribuţii de necontestat ale Greciei la dezvoltarea civilizaţiei mondiale. Astăzi, însă, această ţară europeană s-a pomenit în afara civilizaţiei pe care ea însăşi a creat-o. Exemplul Greciei demonstrează cât de importantă este în orice vreme o politică responsabilă.
Noi, cetăţeni simpli şi lideri de stat, scriem prin acţiunile noastre istoria propriei vieţi, a ţării, a lumii. De aceea, de fiecare dintre noi depinde, chiar dacă într-o măsură diferită, în ce “istorie” vom intra noi personal, ţările noastre şi omenirea în general, conchide Gazeta.
