Chinurile din aceste zile ale şoferilor ar fi putut fi evitate dacă statul ar fi renunţat la o abordare aberantă când se construieşte o autostradă: CNADNR pune asfaltul, dar protecţia cu arbuşti cade în sarcina Romsilva.
Operdea forestieră este un element important din dotarea unei autostrăzi, cel puţin la fel de important precum staţiile de carburanţi, iluminatul, scurgerile de ape pluviale sau semnalizarea autostrăzii. În ciuda acestui lucru, actualele proiecte derulate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu prevăd şi măsurile de protecţie împotriva viscolului.
Citeşte şi: Zăpadă mai înaltă de 2 metri
Lucrurile se desfăşoară cam aşa: se fac exproprieri strict pentru terenul pe care se realizează autostrada, aceasta se dă în folosinţă, iar apoi, peste ani, încep discuţiile dintre CNADNR şi Romsilva privind amplasarea perdelelor protectoare, situaţie care necesită efectuarea altor exproprieri.
Întrebaţi dacă nu ar fi mai bine ca aceste perdele de protecţie să fie făcute de la bun început, astfel fiind evitate exproprierile repetate şi disconfortul şoferilor, responsabili din cadrul CNADNR susţin că acest lucru nu ar putea fi posibil din două motive. Primul ar fi că ”e treaba Romsilva”, iar al doilea că, la momentul elaborării proiectului, nu s-ar şti unde trebuie amplasate perdelele. Explicaţia surprinde, din moment ce, în general, se cunoaşte direcţia vânturilor dominante, precum şi con-figuraţia terenului.
Citeşte şi: Din ce cauze se închid autostrăzile în România la prima ninsoare?
Cel mai probabil, adevăratul motiv este că prin amânarea plantării perdelelor de protecţie statul doreşte să facă economii cu exproprierile. Amplasarea arbuştilor ar dubla aproape costul terenurilor necesare. Fâşia plantată se amplasează la aproximativ 25 de metri de drum, în cazul autostrăzii, şi are la rândul ei o lăţime de 20 de metri pentru a fi eficientă. In vara anului trecut, oficiali din domeniu transporturilor îşi puneau problema ca autostrada să fie de la bun început prevăzută cu perdele de protecţie. Intenţiile au rămas, însă, la sertar.
Citeşte şi: Transportul rutier şi feroviar, afectat de întârzieri şi blocaje
„Avem în vedere perdelele forestiere destinate protecţiei drumurilor naţionale. În acest scop, am avut o discuţie cu Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, şi am stabilit ca, atunci când se fac exproprieri pentru drumurile noi, să se facă simultan şi pentru perdelele forestiere”, declara în vara anului trecut Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri, Piscicultură.
Legea perdelelor, de 10 ani pe hârtie
Faptul că o entitate a statului răspunde de realizarea autostrăzii, iar o alta de plantarea pomilor de protecţie nu este singura anormalitate. Prima prevedere referitoare la înfiinţarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie datează din 2002. Legea 289 impunea amplasarea acestora în vecinătatea drumurilor, căilor ferate, digurilor, malurilor, dar şi a localităţilor, înconjurate zilele trecute de troiene de câţiva metri în absenţa acestor perdele.
Legea nu a funcţionat, căci nu răspundea la întrebări precum: ce se întâmpla cu proprietarii de terenuri care nu erau de acord cu perdelele, cine făcea exproprierile, cine elabora documentaţia cadastrală, etc. O aşa-zisă soluţie a venit abia 9 ani mai târziu, în 2011, când a fost adoptată Legea 213, care prevede că Romsilva a fost însărcinată cu plantarea perdelelor de protecţie, dar şi cu derularea exproprierilor necesare. Dar nici această lege nu a funcţionat căci proprietarii de terenuri limitrofe drumurilor nu erau încurajaţi deloc să planteze pomi. Ca urmare, la finele anului trecut, legea a fost din nou modificată, prin ordonanţă de urgenţă.
Noile prevederi cuprind măsuri stimulative la adresa proprietarilor de terenuri limitrofe. Este prematur să spunem dacă noul sistem va funcţiona, oricum primele rezultate se vor vedea peste nişte ani, când arbuştii vor ajunge la dimensiuni semnificative. „În prima parte a anului viitor, vom demara procedurile necesare pentru implementarea prevederilor acestei ordonanţe, care este foarte importantă deoarece prin crearea acestor perdele forestiere se va asigura protecţia populaţiei, a localităţilor şi a obiectivelor economice şi sociale, în perioadele de fenomene extreme – ninsori şi viscole puternice”, spunea la finele anului trecut ministrul Varga.
Drumuri naţionale şi autostrăzi
Necesarul de perdele forestiere de protecţie este de 5.155 hectare şi ar asigura protecţia a 1718 kilometri de căi de comunicaţii pe întreg teritoriul, potrivit ministrului delegat pentru Ape, Păduri, Piscicultură, Lucia Varga. Trebuie menţionat că numai reţeaua de drumuri naţionale are 16.000 de kilometri. Parazăpezile nu sunt tocmai soluţia care să înlocuiască perdelele forestiere. Pe lângă faptul că nu sunt la fel de eficiente ca arbuştii de protecţie, anual CNADNR înregistrează pagube de milioane de euro cauzate de furturi. În perioada ianuarie-februarie 2012 au fost furate parazăpezi în valoare de 36 milioane lei, potrivit informărilor oficiale.
