Statul va demara pentru a treia oară concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov, însă prelungită de data aceasta până la Făgăraş. Se va demara şi concesiunea unui semi-inel de autostradă în sudul Bucureştiului, oferit la pachet cu taxarea autostră-zilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa.
Ministerul Transporturilor renunţă la construirea în concesiune a unei autostrăzi pe coridorul IV de transport paneuropean, între Piteşti şi Sibiu, urmând să construiască, tot în acelaşi sistem de parteneriat public privat o autostradă între Comarnic, Braşov şi Făgăraş. „Ministerul Transporturilor propune, pentru con-struc-ţia unei legături rutiere de mare viteză între vestul ţării (…) şi litoralul Mării Negre, realizarea unei alternative la tronsonul de Autostradă Sibiu-Piteşti, prin construirea în regim de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (Codlea)-Făgăraş, în condiţiile suste-na-bilităţii economice şi financiare, care se va conecta la Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Comarnic, parte a Autostrăzii Bucureşti-Braşov”, arată ministerul într-un comunicat trimis ieri.
România liberă a explicat ieri, într-un articol publicat în cadrul seriei „Treceţi Carpaţii”, că realizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu, poate depăşi ca preţ suma de 3 miliarde de euro, ca urmare a numărului mare de lucrări de artă necesare şi a condiţiilor de teren dificile. Sugeram că fie se con-struieşte autostrada Comarnic-Braşov şi apoi un drum de legătură modern spre Sibiu, fie se construieşte autostrada de pe Valea Oltului, pentru început la o bandă pe sens, urmând ca ulterior să se adauge a doua bandă. Porţiunea Braşov- Făgăraş urma să fie construită de către firma Bechtel, fiind primul tronson din autostrada Transilvania, însă contractul pentru realizarea acestuia a fost reziliat. Lungimea tronsonului Comarnic-Braşov-Făgăraş, ce va fi scoasă la licitaţie pentru găsirea unui concesionar, este de aproximativ 110 kilometri.
Click pe grafic pentru a mări
Autostradă de centură în sudul Bucureştiului
Totodată, Ministerul Transporturilor a anunţat ieri că va propune Guvernului, selecţia unui concesionar pentru „proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii de Centură Sud a Municipiului Bu-cureşti şi operarea şi între-ţinerea Autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa”. Mai explicit, aceasta înseamnă că ministerul va căuta un concesionar pentru finanţarea şi construirea Autostrăzii de Centură Sud şi că, pentru ca acesta şi bancherii finanţatori să îşi poată recupera banii şi profiturile, concesionarul va încasa bani din exploatarea autostrăzilor Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Constanţa şi Centura Sud Bucureşti. El va face şi între-ţinerea acestora.
Dacă taxarea traficului pe autostrăzi se va face în funcţie de durata folosirii autostrăzii, pe baza unei viniete plătite statului (sistem similar cu cel de pe drumurile noastre naţionale şi aplicat în ţări precum Ungaria sau Austria), atunci concesionarul va primi de la stat o sumă care va depinde de traficul înregistrat. Dacă dimpotrivă taxa se va percepe în funcţie de lungimea parcursă, cum se întâmplă în Italia sau Franţa, atunci concesionarul ar putea colecta direct taxa de la fiecare utilizator. Această ultimă variantă este mult mai scumpă pentru utilizatorii ce folosesc frecvent o autostradă.
Cât de fezabile sunt planurile?
Există un drum ca de cer la pământ între intenţiile anunţate ieri şi terminarea autostrăzilor în cauză.
Pentru a face atractive proiectele pentru bancherii finanţatori, Ministerul Transporturilor a preferat lungirea tronsoanelor scoase la concesiune, deci a celor pe care concesionarii vor avea dreptul să colecteze taxe, inclusiv prin includerea printre acestea a unui tronson făcut în perioada comunistă. Chiar şi aşa, este puţin probabil ca bancherii să dea pe proiecte derulate în România – ţară recunoscută pentru instabilitatea ei politică şi sucirea guvernanţilor împotriva unor proiecte iniţiate de predecesorii lor împrumuturi de aproximativ 2,5-3 miliarde de euro, necesare construirii celor două autostrăzi.
Banii sunt mai greu de găsit în această perioadă de criză, dobânzile sunt mari, iar România va concura la atragerea banilor privaţi cu Ungaria sau Slovacia, ţări care, spre deosebire de România, au încheiate deja concesiuni de succes.
