Dobânda de politică monetară atinge unul dintre cele mai scăzute praguri, însă creditarea nu dă semne că va fi repornită. Pe de altă parte, mediul de afaceri avertizează că dobânzile neatractive ale depozitelor și lipsa de încredere în piața de capital ar putea alunga banii către proiecte de tip Caritas.
BNR a redus în decurs de câteva luni, în repetate rânduri, dobânda de politică monetară, care a ajuns la un nivel-record. Astfel, aceasta a scăzut de la 3,75%, cât era la începutul lunii ianuarie a anului trecut, la 2%, nivel ce se va aplica de la 1 aprilie. Cu toate acestea creditarea nu a repornit, așa cum era de așteptat. Conform datelor BNR, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în februarie cu 3,7%, respectiv cu 4,1% în termeni reali, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, ca urmare a reducerii împrumuturilor în valută, deşi finanţările în lei au avut o evoluţie ascendentă.
“Este un semnal bun, dar, din păcate, efectul va fi cel mult psihologic fiindcă în mediul de afaceri se manifestă încă multă prudență, chiar frică de a începe proiecte noi care necesită creditare. Pe de altă parte, nici băncile nu se grăbesc să acorde împrumuturi, însă în cazul acestora există o presiune reală de creștere a veniturilor. De aceea, instituțiile bancare vor trebui să finanțeze proiecte”, ne-a spus Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, explică blocajul în ceea ce privește reluarea creditării, arătând că situația financiară a companiilor, dar și a persoanelor fizice nu permite relansarea creditării. Acesta spune că multe companii au o stare financiară destul de precară, iar la nivelul populației situația nu este foarte bună fiindcă gradul de îndatorare este ridicat, iar veniturile nu au crescut suficient.
BNR arată că a luat decizia de reducere a dobânzii-cheie fiindcă nivelul inflației este scăzut, iar prețul combustibilului s-a redus în ultimele luni. “Analiza celor mai recente date relevă menținerea ratei anuale a inflației sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, concomitent cu apariția unor semnale privind oprirea declinului semnificativ din perioada precedentă. Această evoluție se manifestă în condiţiile relativei temperări a scăderii în termeni anuali a preţurilor combustibililor şi a preţurilor volatile ale produselor alimentare, dar şi ale persistenţei deficitului de cerere agregată şi a deflaţiei în zona euro”, se arată în comunicatul BNR.
Economisirea, descurajată
Reducerea dobânzii-cheie va atrage și scăderea dobânzilor la depozitele bancare, care în prezent au randamente foarte mici. Florin Pogonaru avertizează asupra unui pericol ce poate să apară într-o astfel de situație: “Fiindcă randamentele depozitelor sunt nesatisfăcătoare, românii vor căuta ale soluții. În mod normal, dacă am avea o piață de capital dezvoltată, fără scandaluri, în care să existe încredere, banii ar fi investiți în acțiuni. Acum, nu știm încotro vor fi direcționați. Cert este că există o presiune clară pentru proiectele de investiții. Riscul este că pot să apară diverse escrocherii. Mulți vor vinde povești, castele de nisip în Spania…proiecte tip Caritas”.
Economistul-șef al BCR, Radu Crăciun, spune că o alternativă la depozitele bancare sunt fondurile de investiții, în active cu risc scăzut, care au un randament mai mare decât depozitele, însă trebuie avut grijă la comisioanele de retragere. “O altă variantă – pensiile private care plasează banii în investiții cu risc scăzut. Însă de banii respectivi te poți bucura doar atunci când ieși la pensie. De altfel, acestea au avut și cele mai mari randamente, în medie de 10-12%”, afirmă Crăciun.
