Peste cinci ani, România ar trebui sฤ aibฤ construiลฃi nu mai puลฃin de 700 de kilometri de autostrฤzi în concesiune. Vฤzutฤ de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronicฤ de bani la buget, concesionarea concomitentฤ a patru tronsoane importante de autostrฤzi va fi însฤ dificilฤ.
Nu mai puลฃin de patru proiecte importante de autostrฤzi ce urmeazฤ a fi realizate în sistem de concesiune (concesionarul finanลฃeazฤ, construieลte, apoi colecteazฤ timp de 30 de ani taxele de autostradฤ) au fost scoase la licitaลฃie în ultimele douฤ luni de cฤtre conducerea Companiei Naลฃionale de Autostrฤzi ลi Drumuri Naลฃionale din România cu binecuvântarea Ministerului Transporturilor.
Anunลฃuri publice prevฤd pentru autostrฤzile „Centura Sud Bucureลti” (valoare estimatฤ la 9 miliarde lei, lungime 50 de kilometri), Comarnic-Braลov (5,3 miliarde lei, 58 de kilometri), Piteลti-Craiova (3,6-4,8 miliarde lei, 120 de kilometri) ลi Ploieลti-Focลani (3,5-4,4 miliarde lei, 150 de kilometri) finalizarea, luna viitoare, a unei liste scurte de doritori. Pe parcursul urmฤtorului an, din aceลtia va fi selectat câte un concesionar. Lucrฤrile ar putea dura 3-4 ani, ceea ce înseamnฤ cฤ în urmฤtorii ani vor fi în derulare proiecte cu o valoare estimatฤ totalฤ de aproximativ 4,8-5,3 miliarde de euro.
La prima vedere, lucrurile sunt în aparenลฃฤ simple. Concesionarul colecteazฤ taxele de autostradฤ, precum ลi chiriile pe spaลฃiile aferente (restaurante, staลฃii de carburanลฃi etc.), urmând sฤ-ลi recupereze din acestea investiลฃia în lucrฤri, sฤ plฤteascฤ dobânzile bancherilor ce l-au împrumutat ลi sฤ obลฃinฤ banii necesari întreลฃinerii. În practica negocierii concesiunilor, deoarece nu se ลtie cum va afecta introducerea taxฤrii traficul ลi ca urmare a riscurilor întinse pe durata concesiunii, se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) sฤ asigure concesionarului, dacฤ va fi necesar, diferenลฃa dintre costurile ลi veniturile acestuia. Diferenลฃele plฤtite de la buget intrฤ însฤ la calculul deficitului, iar România însฤ s-a angajat sฤ-l menลฃinฤ la minimum. Imposibilitatea acestui sprijin din partea statului va face negocierile dificile.
Un al doilea motiv este faptul cฤ în ochii bancherilor internaลฃionali România nu prezintฤ multฤ încredere pentru a finanลฃatฤ pentru proiecte importante, dupฤ ce concesiunea Comarnic-Braลov a suferit deja douฤ eลecuri. „ลtiลฃi probabil cฤ proiectele tip PPP au fost încercate deseori în România ลi nici mฤcar unul nu a fost de succes. Cu cât se întâmplฤ aceasta mai des, cu atât un potenลฃial concesionar va fi precaut sฤ depunฤ oferta. El va fi preocupat cฤ legislaลฃia se poate schimba, Guvernul se poate schimba. Acesta nu e un contract simplu de construire, ci unul complex ce presupune multe analize”, spunea acum doi ani Chris Germanacos director general al firmei de consultanลฃฤ Louis Berger.
Nu în ultimul rând, lipsa de experienลฃฤ a autoritฤลฃilor în domeniul PPP va determina bancherii sฤ fie foarte circumspecลฃi cu finanลฃarea proiectelor. Riscurile sunt ca o concesiune proastฤ, fฤcutฤ în pripฤ sฤ dea dureri de cap în viitor. Ea ar putea deveni o adevฤratฤ gaurฤ bugetarฤ (taxele mari riscฤ sฤ diminueze traficul, iar concesionarul va face presiuni pentru renegocierea contractului). În urmฤ cu doi ani, Banca Mondialฤ recomanda României sฤ înceapฤ cu un proiect-pilot nu mai scump de 500 de milioane de euro, preferabil pe Valea Prahovei-zonฤ cu trafic mare, unde concesionarul nu va întâmpina dificultฤลฃi în recuperarea investiลฃiei.
„Privind înainte, România ar putea lua în calcul un proiect mai mic ลi mai puลฃin complex de ameliorare a reลฃelei rutiere prin parteneriat public-privat. (…) România ar avea nevoie urgent de un proiect-pilot dacฤ doreลte ca aceste parteneriate sฤ joace în viitor un rol important în sectorul autostrฤzilor. (…) Ar putea costa mai puลฃin de 500 milioane de euro, nu sunt dificultฤลฃi legate de exproprieri, iar dificultฤลฃile tehnice nu par de nedepฤลit”, sfฤtuia atunci BM.
Costuri ce nu pot fi neglijate
Un calcul aproximativ indicฤ sume mari de bani necesare recuperฤrii investiลฃiei. La valorile actuale ลi fฤrฤ a socoti ลi dobânzile, precum ลi costurile întreลฃinerii, concesionarii ar urma sฤ recupereze în fiecare din cei 30 de ani între 162 ลi 177 milioane euro, ceea ce înseamnฤ taxe colectate de 630-690 de euro pe fiecare kilometru ลi zi. La un tarif în medie de 4 eurocenลฃi la km (jumฤtate din cel utilizat în general în ลฃฤri precum Italia sau Franลฃa), indicatorul Medie Zilnicฤ Anualฤ (MZA) ar trebui sฤ fie de 15.000-18.000 de vehicule. Dacฤ e cert cฤ pe Valea Prahovei acesta va fi atins, nu e sigur cฤ se va reuลi acestuia pe multe segmente ale viitoarei reลฃele. Tarifele percepute camioanelor vor fi însฤ mult mai mari, iar acestea ar putea fi salvarea.