15.6 C
Bucureศ™ti
luni, 7 octombrie 2024
AcasฤƒInvestigaศ›ii Romรขnia LiberฤƒCe hopuri au de trecut concesiunile celor patru autostrฤƒzi noi

Ce hopuri au de trecut concesiunile celor patru autostrฤƒzi noi

Peste cinci ani, România ar trebui sฤƒ aibฤƒ construiลฃi nu mai puลฃin de 700 de kilometri de autostrฤƒzi în concesiune. Vฤƒzutฤƒ de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronicฤƒ de bani la buget, concesionarea concomitentฤƒ a patru tronsoane importante de autostrฤƒzi va fi însฤƒ dificilฤƒ.

 

Nu mai puลฃin de patru proiecte importante de autostrฤƒzi ce urmeazฤƒ a fi realizate în sistem de concesiune (concesionarul finanลฃeazฤƒ, construieลŸte, apoi colecteazฤƒ timp de 30 de ani taxele de autos­tradฤƒ) au fost scoase la licitaลฃie în ultimele douฤƒ luni de cฤƒtre conducerea Companiei Naลฃio­nale de Autostrฤƒzi ลŸi Drumuri Naลฃionale din România cu binecuvântarea Ministerului Transporturilor.

Anunลฃuri publice prevฤƒd pentru autostrฤƒzile „Centura Sud BucureลŸti” (valoare estimatฤƒ la 9 miliarde lei, lungime 50 de kilometri), Comarnic-BraลŸov (5,3 miliarde lei, 58 de kilometri), PiteลŸti-Craiova (3,6-4,8 miliarde lei, 120 de kilometri) ลŸi PloieลŸti-FocลŸani (3,5-4,4 miliarde lei, 150 de kilometri) finalizarea,  luna viitoare, a unei liste scurte de doritori. Pe parcursul urmฤƒtorului an, din aceลŸtia va fi selectat câte un concesionar. Lucrฤƒrile ar putea dura 3-4 ani, ceea ce înseamnฤƒ cฤƒ în urmฤƒtorii ani vor fi în derulare proiecte cu o valoare estimatฤƒ totalฤƒ de aproximativ 4,8-5,3 miliarde de euro.

La prima vedere, lucrurile sunt în aparenลฃฤƒ simple. Concesionarul colecteazฤƒ taxele de autostradฤƒ, precum ลŸi chiriile pe spaลฃiile aferente (restaurante, staลฃii de carburanลฃi etc.), urmând sฤƒ-ลŸi recupereze din acestea investiลฃia în lucrฤƒri, sฤƒ plฤƒteascฤƒ dobânzile bancherilor ce l-au împrumutat ลŸi sฤƒ obลฃinฤƒ banii necesari întreลฃinerii. În practica negocierii concesiunilor, deoarece nu se ลŸtie cum va afecta introducerea taxฤƒrii traficul ลŸi ca urmare a riscurilor întinse pe durata concesiunii, se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) sฤƒ asigure concesionarului, dacฤƒ va fi necesar, diferenลฃa dintre costurile ลŸi veniturile acestuia. Diferenลฃele plฤƒtite de la buget intrฤƒ însฤƒ la calculul deficitului, iar România însฤƒ s-a angajat sฤƒ-l menลฃinฤƒ la minimum. Imposibilitatea acestui sprijin din partea statului va face negocierile dificile.

Un al doilea motiv este faptul cฤƒ în ochii bancherilor interna­ลฃionali România nu prezintฤƒ multฤƒ încredere pentru a finanลฃatฤƒ pentru proiecte importante, dupฤƒ ce concesiunea Comarnic-BraลŸov a suferit deja douฤƒ eลŸecuri. „ลžtiลฃi probabil cฤƒ proiectele tip PPP au fost încercate deseori în România ลŸi nici mฤƒcar unul nu a fost de succes. Cu cât se întâmplฤƒ aceasta mai des, cu atât un potenลฃial concesionar va fi precaut sฤƒ depunฤƒ oferta. El va fi preocupat cฤƒ legislaลฃia se poate schimba, Guvernul se poate schimba. Acesta nu e un contract simplu de construire, ci unul complex ce presupune multe analize”, spunea acum doi ani Chris Germanacos director general al firmei de consultanลฃฤƒ Louis Berger.

Nu în ultimul rând, lipsa de experienลฃฤƒ a autoritฤƒลฃilor în domeniul PPP va determina bancherii sฤƒ fie foarte circumspecลฃi cu finanลฃarea proiectelor. Riscurile sunt ca o concesiune proastฤƒ, fฤƒcutฤƒ în pripฤƒ sฤƒ dea dureri de cap în viitor. Ea ar putea deveni o adevฤƒratฤƒ gaurฤƒ bugetarฤƒ (taxele mari riscฤƒ sฤƒ diminueze traficul, iar concesionarul va face presiuni pentru renegocierea contractului). În urmฤƒ cu doi ani, Banca Mondialฤƒ recomanda României sฤƒ înceapฤƒ cu un proiect-pilot nu mai scump de 500 de milioane de euro, preferabil pe Valea Prahovei-zonฤƒ cu trafic mare, unde concesionarul nu va întâmpina dificultฤƒลฃi în recuperarea investiลฃiei.

„Privind înainte, România ar putea lua în calcul un proiect mai mic ลŸi mai puลฃin complex de ameliorare a reลฃelei rutiere prin parteneriat public-privat. (…) România ar avea nevoie urgent de un proiect-pilot dacฤƒ do­reลŸte ca aceste parteneriate sฤƒ joace în viitor un rol important în sectorul autostrฤƒzilor. (…) Ar putea costa mai puลฃin de 500 milioane de euro, nu sunt dificultฤƒลฃi legate de exproprieri, iar dificultฤƒลฃile tehnice nu par de nedepฤƒลŸit”, sfฤƒtuia atunci BM.

Costuri ce nu pot fi neglijate

Un calcul aproximativ indicฤƒ sume mari de bani necesare recuperฤƒrii investiลฃiei. La valorile actuale ลŸi fฤƒrฤƒ a socoti ลŸi dobânzile, precum ลŸi costurile între­ลฃinerii, concesionarii ar urma sฤƒ recupereze în fiecare din cei 30 de ani între 162 ลŸi 177 milioane euro, ceea ce înseamnฤƒ taxe colectate de 630-690 de euro pe fiecare kilometru ลŸi zi. La un tarif în medie de 4 eurocenลฃi la km (jumฤƒtate din cel utilizat în general în ลฃฤƒri precum Italia sau Franลฃa), indicatorul Medie Zilnicฤƒ Anualฤƒ (MZA) ar trebui sฤƒ fie de 15.000-18.000 de vehicule. Dacฤƒ e cert cฤƒ pe Valea Prahovei acesta va fi atins, nu e sigur cฤƒ se va reuลŸi acestuia pe multe segmente ale viitoarei reลฃele. Tarifele percepute camioanelor vor fi însฤƒ mult mai mari, iar acestea ar putea fi salvarea.    

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Sarea recristalizatฤƒ din Romรขnia care provine dintr-un zฤƒcฤƒmรขnt vechi de 2 milioane de lei

Sarea recristalizatฤƒ vรขndutฤƒ de compania de stat Salrom provine dinte-un depozit vechi de 2 milioane de ani, a transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ศ™i Turismului: โ€žศ˜tiaศ›i...

Amenzile pentru lipsa rovinietei nu vor mai fi aplicate imediat

ศ˜oferii vor avea la dispoziศ›ie 24 de ore pentru a achita taxa, fฤƒrฤƒ a mai fi penalizaศ›i automat Sistemul va fi similar cu cel care...

Marcel Ciolacu atacฤƒ Curtea Constituศ›ionalฤƒ a Romรขniei รฎn cazul ศ˜oศ™oacฤƒ

รŽn urma unui val critic la adresa Curศ›ii Constituศ›ionale a Romรขniei cu privire la respingerea candidaturii Dianei ศ˜oศ™oacฤƒ la alegerile prezidenศ›iale, Marcel Ciolacu, preศ™edintele...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ