În cel mai mare bazin legumicol din România, în comuna gălăţeană Matca, 90% din cele 1500 de hectare de solarii şi seră au fost afectate de zăpezile abundente. Solariile s-au prăbuşit peste răsadurile care au fost compromise în totalitate.
Cei mai afectaţi sunt fermierii care au accesat programe cu finanţare europeană, cărora, în aceste condiţii, le va fi aproape imposibil să îşi mai îndeplinească planurile de afaceri, susţine Mircea Croitoru, vicepreşedinte al Asociaţiei Profesionale Naţionale Legume – Fructe (APNLF).
Dezastru în legumicultură
„La nivel de ţară, pierderile sunt de ordinul milioanelor de euro, fiind afectate atât investiţiile agricultorilor în infrastructură (solarii, sere), cât şi răsadurile din luna ianuarie 2012″, a declarat Mircea Croitoru.
Într-o altă zonă a ţării, acelaşi dezastru. Directorul general al Agro Codlea din Arad, Gheorghe Piper, spune că serele societăţii, întinse pe 8 hectare de teren, au fost distruse de greutatea zăpezii căzute în ultima perioadă.
„Numai înlocuirea sticlei ne va costa 150.000 lei. Deşi serele au fost pregătite corespunzător pentru venirea iernii, ele nu au rezistat la ninsorile care au căzut. Avem din cauza vremii o întârziere la plantarea răsadurilor de aproape două săptămâni”, a menţionat Gheorghe Piper.
Cât priveşte celelate domenii agricole, culturile de cereale de toamnă, viticultura şi pomicultura, fermierii urmează să efectueze analize în următoarea perioadă pentru evaluarea pagubelor.
Iarna grea afectează culturile viticole când temperaturile scad sub -18 grade Celsius. În zona oraşului Panciu din Vrancea, unde sunt cultivate 2.400 de hectare cu viţă de vie au fost înregistrate temperaturi de -24 grade. Pagube sunt evidente, dar încă nu au putut fi evaluate din cauza zăpezii mari, spune Dorina Iacob, funcţionar la Registrul Agricol Panciu.
Pagube şi la culturile de grâu şi rapiţă
La culturile de toamnă, orz, grâu şi rapiţă, specialiştii de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti precizează că problemele au existat încă din toamnă când seceta a fost pronunţată.
„Plantele nu au intrat nepregătite în iarnă din cauza toamnei foarte secetoase. Răsărirea a fost sporadică, neuniformă. Am avut noroc cu prima zăpadă care nu s-a lipt de sol şi a creat un strat protector. Însă în perioada următoare urmează să analizăm în ce proporţie îngheţul a pătruns în sol, la rădăcină. Cert este că la desprimăverire nu o să fie explozia firească de vegetaţie”, a declarat Viorel Ioan, profesor la Departamentul de Ştiinţă a plantelor de la Agronomie.
Culturile pomicole au fost mai puţin afectate de ger şi zăpezi. Dar şi în acest caz perioada critică va trece după dezgheţul de primăvară.
„Pomii rezistă bine până la -20 de grade atunci când culturile sunt îngrijite. Sub această temperatură pot apărea pierderi de muguri. La speciile sâmburose, cais şi prun va exista o oarecare întârziere la înflorire, dar este bine pentru că aceste culturi vor scăpa de îngheţurile târzii de primăvară”, a menţionat pro-rectorul Universităţii Agronomice Bucureşti.
