După succesul repurtat de filmul lui Steven Spielberg, ”Lincoln”, iată că o nouă producţie, de data aceasta de televiziune, îi este dedicată fostului preşedinte american.
National Geographic Channel a adaptat cartea de succes a lui Bill O’Reilly, ”Asasinarea lui Lincoln”, într-un film original, produs de Ridley şi Tony Scott.
Filmul este narat în faţa camerelor de actorul premiat cu Oscar, Tom Hanks, Billy Campbell interpretează rolul lui Abraham Lincoln şi Jesse Johnson pe cel al lui John Wilkes Booth.
14 aprilie 1865. O împuşcătură. Un asasin, hotărât să ucidă ”tiranul”, trage asupra celui de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Astfel, într-un moment, naţiunea americană a fost definitiv schimbată. Aceasta este cea mai impresionantă şi răsunătoare crimă din istoria Americii. Află povestea adevărată a asasinării lui Abraham Lincoln.
Având premiera în data de 3 martie, de la ora 21.00, ”Asasinarea lui Lincoln” prezintă unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Statelor Unite. Oferind o perspectivă istorică nouă, filmul înfăţişează ultimele zile ale preşedintelui Lincoln şi complotul plănuit de unul dintre cei mai cunoscuţi ”ticăloşi” ai tuturor timpurilor.
”Asasinarea lui Lincoln”are toate ingredientele unui roman poliţist incitant: conspiraţie, asasinare publică şi o acţiune fără precedent de căutare a vinovatului.
Filmul reprezintă o analiză incitantă a complotului tenebros urzit în timpul evenimentelor ce s-au succedat cu repeziune către finalul Războiului Civil, dar şi o examinare emoţionantă menită să ofere o mai bună înţelegere a celui ce a ajuns să fie dispreţuitul ”nebun”.
Istorie şi policier
În contextul în care Nordul era sigur de victorie, după patru ani de război, simpatizantul fanatic al Statelor de Sud, John Wilkes Booth, plănuieşte să se răzbune. El vede în preşedintele Lincoln un tiran dornic de a eradica nu doar sclavia, ci şi modul de viaţă sudist. De aceea, lansează un complot clandestin de a-l răpi pe preşedinte şi a-l transporta în secret în Sud – o acţiune ce urma să se petreacă sub protecţia întunericului şi care a eşuat. Însă, acest eşec a dus la născocirea unui nou plan ticălos: uciderea preşedintelui Lincoln. Crima îi reuşeşte şi şochează o naţiune întreagă. Imediat, cea mai amplă căutare a vinovatului din istoria tânără a Statelor Unite este iniţiată.
”Imaginea preponderentă a lui Booth este a unui ticălos bidimensional, cu mustăţi arcuite”, spune Jesse Johnson. ”Sarcina mea a fost să cercetez mai în profunzime. Să demonstrez că a fost la fel de complex precum personajele shakespeariene pe care le interpreta pe scenă. Să demonstrez latura artistică, obsesia şi rigoarea sudistă, precum şi dispreţul virulent pe care-l nutrea pentru preşedintele ”inferior”, dispreţ ce a culminat cu piesa sângeroasă dintr-un singur act pe care a interpretat-o în viaţa reală.”
Vorind despre personajul său, Billy Campbell crede că: ”Lincoln este atât de adorat de un public foarte larg încât este uşor să uităm că a fost un preşedinte controversat – unul cu mulţi duşmani – şi care, de fapt, îşi visa deseori propria asasinare. Am considerat important să arătăm această latură ascunsă a lui Lincoln, acest sentiment de oarecare frământare a sa din cauza premoniţiilor funeste, deşi atitudinea publică era una de echilibru şi fermitate pe parcursul etapelor de finalizare a războiului.”
Sfârşitul preşedintelui
Filmul, încărcat de o tensiune palpabilă, reconstituie ultimele zile şi acţiuni ale preşedintelui până la momentul asasinării sale din 14 aprilie, la Teatrul Ford şi se încheie cu urmările uciderii sale.
Filmul porneşte de la perioada august 1864 – cu un an înaintea asasinării – şi-l vedem pe Abraham Lincoln venind spre casă singur, călare. Un glonţ şuieră prin aer şi străpunge jobenul de opt dolari al preşedintelui. Patru ani şi 41 de zile s-au scurs de când se află în funcţia de preşedinte, iar intensitatea urii nutrite faţă de el, chiar şi din partea unor membri din propriul partid, este extremă. Secvenţa este urmată de aceea în care John Wilkes Booth interpretează un rol într-o piesă, într-o scenă în care săbiile se încleştează, iar publicul aclamă entuziasmat.
Privitorii au apoi ocazia să descopere zelul lui Booth printr-o scrisoare pe care acesta o scrie şi pe care, la rugămintea sa, sora sa trebuie s-o încuie într-un seif: ”că am sau nu dreptate, Dumnezeu să mă judece, nu omul… Aşa cum se prezintă lucrurile azi, dragostea mea este numai pentru Sud. Nici nu consider dezonorantă încercarea de a face, pentru ea, un prizonier din acest om [Lincoln] din cauza căruia a suferit atât.”
În ziua de marţi, 11 aprilie 1865, în timp ce se adresează mulţimii înfierbântate adunate la Casa Albă după capitularea lui Robert E. Lee, Lincoln se află în raza de acţiune a unui posibil pistol. Booth este şi el prezent şi promite că acesta va fi ultimul discurs al lui Lincoln. Scena este pregătită: Abraham Lincoln are mai puţin de patru zile de trăit.
Ora ”atacului” este stabilită pentru 10.15 p.m. în 15 aprilie 1865. Tovarăşii de conspiraţie ai lui Booth au fiecare rolul lor în plan: Lewis Powell urmează să-l ucidă pe secretarul de stat William H. Seward în casa acestuia din Piaţa Lafayette; David Herold îl va ghida apoi pe Powell afară din oraş pe la podul Navy Yard; George Atzerodt urmează să-l ucidă pe vicepreşedintele Andrew Johnson în hotelul Kirkwood; iar Booth urmează să-l ucidă pe Lincoln la Teatrul Ford.
După ce intră în barul Star pentru o băutură, Booth este primit în teatru, traversează pe sub scenă şi se îndreaptă către loja prezidenţială, îşi fixează ţinta şi trage glonţul fatal asupra preşedintelui. Sărind apoi din balcon, aleargă spre centrul scenei şi strigă: ”Sic semper tyrannis!”.
Lui John Wilkes Booth îi rămân mai puţin de 12 zile de trăit.
