Datorită unui tratament eficient şi gratuit, lepra nu mai este pentru ţările sărace boala îngrozitoare din trecut, dar ea afectează încă, în prezent, peste 200.000 de persoane pe an, relatează AFP într-un material scris cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Leprei, ce va fi marcată duminică, preluat de Agerpres.
Boală contagioasă cu o evoluţie foarte lentă, cauzată de o micobacterie, lepra atacă nervii şi muşchii şi sfârşeşte prin a provoca paralizia şi infirmităţi definitive ale membrelor şi ochilor dacă nu este tratată la timp.
Profesorul britanic Stewart Cole, specialist în această maladie, recunoaşte că ‘s-au înregistrat progrese enorme în tratarea şi ţinerea sub control a epidemiei. Şaisprezece milioane de bolnavi au fost trataţi prin polichimioterapie (MDT) şi vindecaţi’.
Tratamentul alcătuit din trei antibiotice, dezvoltat în anii 1980, este disponibil gratuit în ţările sărace din 1995, datorită Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). El permite uciderea bacilului şi vindecarea bolii în şase până la doisprezece luni.
După mai multe campanii de depistare şi tratament, ‘lupta împotriva leprei s-a ameliorat considerabil’, notează OMS într-un raport realizat în 2012. Organizaţia recunoaşte însă că ‘noi cazuri continuă să apară în aproape toate ţările endemice’, cu ‘buzunare’ unde boala este încă foarte prezentă.
‘De patru sau cinci ani, numărul de noi cazuri în fiecare an rămâne relativ constant, de peste 200.000’, subliniază prof Cole, de la Şcoala Politehnică din Lausanne.
Potrivit datelor OMS, în 2011 au fost depistate 219.075 de noi cazuri de lepră, faţă de 228.474 în 2010 (-4%) şi peste 400.000 de cazuri în 2004.
‘OMS începe să-şi pună întrebări. Ni s-a spus de-a lungul timpului că, dacă vom continua să aplicăm MDT, incidenţa se va reduce, încetul cu încetul, la zero, însă nu se întâmplă aşa, iar asta ne preocupă’, afirmă prof Cole.
Un alt specialist în maladie, medicul beninez Roch Christian Johnson, subliniază că lepra rămâne endemică în Africa ‘unde sistemele de sănătate sunt slab dezvoltate, cu centre sanitare depărtate de populaţie’.
În regiunile îndepărtate, depistarea din timp este dificilă, afirmă doctorul. Drept rezultat, 12.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an în fază avansată, cu sechele ireversibile.
Persistenţa bolii în unele zone, în pofida eficienţei tratamentului, s-ar putea explica prin prezenţa bacilului în altă parte decât la om, de exemplu la unele animale, potrivit prof Cole. Cercetările sale au demonstrat că unii tatu, mamifere cu carapace, sunt purtători ai bacilului leprei în SUA, ceea ce ar putea explica o serie de contaminări misterioase ale oamenilor în Louisiana şi Texas.
O echipă americană din Seattle lucrează în prezent la un vaccin împotriva leprei şi va cere autorizarea unui prim test, explică prof Cole. ‘Vaccinarea ar putea fi foarte utilă în zonele îndepărtate pentru a imuniza întreaga populaţie. Însă este un proces de lungă durată’, declară acesta.
