Persoanele cu boli psihiatrice prezintă adesea un nivel anormal al hormonilor tiroidieni şi, în loc să li se administreze un tratament hormonal, li se dau în mod greşit antidepresive sau anxiolitice, susţin cercetători citaţi de The New York Times.
Leah Christian, 29 de ani, s-a tratat timp de zece ani cu antidepresive pentru că suferea de depresie şi anxietate. Nu a obţinut nici un rezultat. În urmă cu câţiva ani, şi-a făcut o serie de analize hormonale şi a descoperit că suferă de o boală autoimună, denumită tiroidită Hashimoto, o cauză frecventă de hipotiroidism. Femeii i s-a administrat levotiroxină, un înlocuitor sintetic al hormonului tiroidian, iar depresia şi anxietate au dispărut. „S-a dovedit că toate simptomele mele aveau cauză tiroidiană”, spune Leah Christian.
Glanda tiroidiană produce doi hormoni: tiroxina sau T4 şi triodotironina, cunoscută şi sub denumirea T3, ambii jucând un rol important în numeroase procese fiziologice, precum reglarea temperaturii corpului, bătăile inimii şi memorie. Expunerea la radiaţii, modificările de la nivelul solului, stresul, o cantitate prea mare sau prea mică de iod în dietă, unele medicamente sau bolile autoimune pot afecta funcţia tiroidei.
O cantitate prea mare de hormoni tiroidieni (hipertiroidie) accelerează metabolismul, cauzând transpiraţii, palpitaţii, pierderea în greutate, anxietate. Pe partea cealaltă, o cantitate insuficientă de hormoni (hipotiroidie) poate cauza oboseală, creşterea în greutate, dar şi depresie, probleme de concentrare şi de memorie. „În prima parte a secolului 20, cele mai detaliate descrieri ale depresiei clinice se regăseau în literatura de endocrinologie, nu în cea de psihiatrie”, spune Russell Joffe, psihiatru la North-Long Island Jewish Health System.
Ce-a fost mai întâi: oul sau găina?
Pentru mult timp, medicii n-au reuşit să se pună de acord în privinţa legăturii dintre simptomele psihiatrice şi problemele tiroidiene. „Este întrebarea de tipul «ce-a fost mai întâi: oul sau găina?». Simptomele psihiatrice sunt cauzate de problemele tiroidiene sau invers?”, spune Jennifer Davis, asistent la Brown University. Specialistul mai spune că se întâmplă frecvent ca persoanele cu problemele tiroidiene să fie dignosticate greşit cu boli psihiatrice.
Tratamentul hipotiroidismului este şi el controversat, deoarece poate suprasolicita inima şi poate agrava osteoporoza la femei, observă Russel Joffe. Pe de altă parte, netratat, hipotiroidismul afectează de asemenea inima, iar unele studii arată că poate creşte riscul de Alzheimer sau de alte tipuri de demenţă. „În plus, oamenii tind să subevalueze efectele pe care le au depresia şi anxietatea asupra calităţii vieţii”, mai spune Joffe.
Femeile sunt mult mai predispuse la afecţiuni tiroidiene decât bărbaţii, sensibilitate ce creşte după vârsta de 50 de ani. „Sunt nenumărate prejudecăţi la adresa femeilor care vin la doctor cu tulburări emoţionale şi tind să fie ignorate sau puse pe seama stresului ori anxietăţii”, spune Davis. Simptomele psihiatrice pot fi vagi şi puternic individualizate, este de părere James Hennessey, de la Beth Israel Deaconess Medical Center, Boston.
O altă problemă este că pentru mulţi specialişti nu este foarte clar care este nivelul „normal” al hormonului tiroidian. „Un pacient poate avea TSH 5, caz în care mulţi endocrinologi ar spune că nu este suficient de ridicat pentru a se asocia cu simptome. Dar dacă nivelul iniţial era de 0,5, atunci 5 ar reprezenta o creştere de zece ori a TSH-ului, ceea ce pentru acel pacient ar fi echivalent cu îmbolnăvirea”, spune Hennessey.
Într-un studiu publicat în 2006, cercetătorii chinezi au evaluat cu ajutorul unor scanere o serie de pacienţi cu hipotiroidism înainte şi după tratament şi au identificat o evoluţie semnificativă la nivelul memoriei şi al funcţiilor executive după şase luni de tratament cu levotiroxină.
Hamburgerul care poate cauza o explozie de hormoni
Tulburările endocrine sunt din ce în ce mai frecvente şi asta inclusiv din cauza stresului care dereglează mecanismul de funcţionare a hormonilor tiroidieni, dar şi a alimentaţiei proaste, susţin specialiştii români. „Există o formă de hipertiroidie care apare în urma consumului de hamburgeri la care s-a folosit carnea de vită cu tot cu tiroida animalului, fără să fie bine amestecată. Este vorba despre aşa-numita «hamburgertoxicoză»”, spune endocrinologul Victor Lepădatu.
Persoana respectivă nu-şi dă seama de unde i se trage nervozitatea sau starea de agitaţie, merge la medicul de familie, este trimis mai apoi la endocrinolog, care în urma analizelor descoperă un hipertiroidism. În acest caz, se interzice consumul de hamburgeri, iar în trei săptămâni hormonii se elimină din organism. „Soia este bună, dar conţine fitoestrogeni. O femeie care a avut o dietă foarte bogată în soia pentru a-şi trata osteoporoza a făcut cancer la sân”, mai spune Victor Lepădatu. De asemenea, consumul excesiv de varză, adică zilnic şi în cantitate mare, blochează glanda tiroidă şi favorizează apariţia guşei.
