Majoritatea firmelor româneşti semnificative din construcţia de drumuri au făcut un pas înapoi în 2014. Patronii acestora fie au avut de înfruntat anchetele DNA, fie au fost nevoiți să facă faţă blocării multor proiecte publice de către Compania de Drumuri. Avantajate au fost câteva firme mari străine, care şi-au rotunjit semnificativ contractele cu statul.
Patronii marilor firme de construcţii din România riscă să mai deţină doar simbolic titulatura de „regi ai asfaltului“, în condiţiile în care cifrele de afaceri ale multora dintre ei au scăzut anul trecut şi de 6 ori, iar unii au ajuns să aibă pierderi superioare cifrei de afaceri. Intraţi în atenţia DNA, afacerile multor constructori s-au contractat substanţial. Pe lângă Nelu Iordache, patronul Romstrade, lista asfaltatorilor anchetaţi îl mai cuprinde pe Theodor Berna de la Tehnologica Radion, pe Dan Beşciu de la Euro Construct Trading 98, pe Alexandru Horpos şi Vald Vameşu de la STRACO, pe Georgică Cornu de la Confort Timişoara.
Unul dintre foştii regi ai asfaltului care a reuşit să nu aibă probleme cu justiţia este Dorinel Umbrărescu, patronul firmelor Spedition UMB și Terhnostrade. Afacerile sale au avut, însă, de suferit anul trecut faţă de 2013. Cifra însumată a celor două companii a scăzut de la 802 milioane lei în 2013, la 527 milioane lei, iar profiturile s-au micşorat de trei ori, de la 156 milioane lei la 53 milioane lei, anul trecut.
Cât priveşte rezultatele firmei Euroconstruct Trading 98 deţinută de Dan Beşciu, patronul Golden Blitz, cifra de afaceri a acesteia, dar şi profitul brut au scăzut la jumătate, de la 462 milioane lei în 2013 la 236 milioane lei în 2014, iar profitul de la 31,25 la 15,73 milioane lei.
Rezultate dezastruoase au avut Costel Căşuneanu, acţionarul principal al Pa&Co şi Theordor Berna, patronul Tehnologica Radion. În cazul primului, cifra de afaceri s-a micşorat de peste 6 ori, de la 121 milioane lei la 19,88 milioane lei, iar firma a avut o pierdere majoră de 43 milioane lei. Rezultate dezastruoase a înregistrat şi firma lui Berna, caz în care afacerile au scăzut de la 356 milioane lei la 129 milioane lei, iar rentabilitatea brută de la un plus de 4,81 milioane lei la un minus de 108,21 milioane lei. Rezultate critice a înregistrat şi STRACO. Cifra de afaceri a firmei deţinute de fraţii Horpos şi de Vlad Vameşu s-a înjumătăţit, de la 616,54 milioane lei la 303,94 milioane lei, iar profitul s-a contractat de la 1,18 milioane lei de la 1,61 milioane lei.
Singurii care au înregistrat evoluţii pozitive sunt unii constructori străini. Fima italiană Astaldi şi-a crescut cifra de afaceri de la 318,26 milioane lei la 388,18 milioane lei, dar profitul i s-a micşorat cu 24 milioane de lei, de la 98,83 milioane lei în 2013.
Anul 2014 a fost unul al concedierilor. Tehnostrade a renunţat la aproape 200 de angajaţi, Astaldi la 147 angajaţi, Tehnologica Radion la 787, Impregilo Italia la 44, austriecii de la Strabag, cea mai mare firmă în domeniu din România, la 152. „20% din firme au murit din cauza lăcomiei patronilor (ce au adus unii constructori în faţa DNA – n.red.). Restul, însă, din cauza Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România“, declara recent ziarului „România liberă“ patronul unei firme care activează în domeniu. Potrivit socotelilor făcute de el, nu mai puţin de 20.000 de angajaţi din sectorul construirii de drumuri şi-au pierdut locurile de muncă în urma intrării în insolvenţă a firmelor lor sau a dificultăţilor întâmpinate de acestea. Un studiu realizat acum câteva luni de asociaţia antreprenorilor de construcţii (ARACO) menţiona că în ultimii ani cota de piaţă a constructorilor români a scăzut de la 50% la 30% în ultimii ani.
Ce explicaţii sunt pentru rezultatele proaste
Acestea pot fi explicate şi prin amputarea cheltuielilor publice făcute de Guvern în 2014.
Investițiile publice, tăiate
Potrivit datelor prezentate în decembrie 2014 de către publicaţia Capital, finanţările pentru drumuri şi autostrăzi au scăzut dramatic anul trecut, ca şi atragerea fondurilor europene.
Din cele 40 de miliarde promise pentru investiţii au fost cheltuite efectiv doar jumătate. În 2013, Cabinetul Ponta promitea investiţii publice de 40 miliarde de lei, însemnând 6% din PIB. După 10 luni din 2014, suma cheltuită reprezenta doar jumătate, adică 20,3 miliarde de lei.
6,7% este scăderea volumului lucrărilor de construcții, în 2014 față de 2013. Dacă volumul lucrărilor de construcţii la clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale au crescut în 2014 faţă de 2013 cu 32,6%, respectiv cu 16,6%, la construcţiile inginereşti s-au înregistrat scăderi de aproape un sfert, mai precis de 21,8%.
