Î.De când am revenit la job, în 2011, parcă nu mă mai regăsesc. Am senzaţia că nu-mi mai place cu ce mă ocup, deşi este pasiunea mea. Colegii au proiecte noi, obiective pentru noul an, în timp ce eu mă confrunt cu o „lene” din care nu pot ieşi. Cum credeţi că ar trebui să mă regăsesc şi cum să abordez situaţia? De unde provin astfel de stări inexplicabile pentru mine?
R.În primul rând: „Este excelent că se întâmplă aşa!”. Asta trebuie să fie atitudinea în asemenea momente. Când ne simţim inconfortabil cu unul sau mai multe aspecte din viaţa noastră e bine, chiar dacă ni se pare că e rău. De ce? Simplu: pentru că disconfortul, starea de nelinişte, întrebările despre noi, despre ce facem, ce vrem ne fac să evoluăm.
Aşadar, aveţi o ocazie excelentă de a vă regăsi, exact cum spuneţi. Ce puteţi face:
– Nu vă comparaţi cu nimeni altcineva! Nu vă mai uitaţi la colegii care „debordează” de energie. Treaba lor! Singura comparaţie faceţi-o cu propria persoană. Încercaţi să vă răspundeţi la întrebări de genul: „Cum eram înainte la muncă?”; „Cum mi-ar plăcea să fiu în acest an?”.
– Verificaţi dacă acest loc de muncă vă mai satisface dorinţele. Stări de acest gen pot izvorî din nesatisfacerea unor nevoi mai complexe. De exemplu, poate că locul de muncă actual nu vă mai mulţumeşte la capitolul „social” – nu vă mai plac relaţiile cu unii colegi. Faceţi o listă cu ce aşteptaţi de la locul de muncă ideal şi daţi note la fiecare capitol în ce măsură regăsiţi acel aspect în jobul actual.
– Analizaţi ultima perioadă din viaţa dumneavoastră şi vedeţi dacă s-a întâmplat vreun eveniment mai deosebit care v-a nemulţumit sau poate v-a obosit psihic. Uneori, situaţii dificile din diferite planuri ale vieţii noastre ne pot crea o dispoziţie proastă care se va reflecta în alt plan. Dacă veţi descoperi aşa ceva, atunci confruntaţi acea problemă şi nu lenea de la serviciu.
Şi, dacă nici una din aceste analize nu vă vor da răspunsuri, atunci merită să vă întrebaţi: „oare nu chiar sunti obosit(ă) fizic?”. Oricând, oamenii pot avea perioade când au nevoie de mai multă odihnă ca de obicei. Fiţi tolerant(ă) cu propria persoană!
