Dobânzile la depozitele în lei ar urma să scadă după ce Banca Națională a anunțat că reduce dobânda de politică monetară, analiștii mizând, în viitorul apropiat, și pe o scădere a rezervelor minime obligatorii. Pe de altă parte, nivelul creditării nu va crește, deși pe piață vor fi din ce în ce mai mulți bani.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis să reducă dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an, şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii la 16% pentru pasivele în valută şi la 12% pentru lei. Măsura este una preconizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), care prevede însă și o diminuare a rezervelor minime obligatorii la 10% până la finalul acestui an și la 8% până la finalul anului 2015. Teoretic, această decizie a Băncii Centrale înseamnă descurajarea economisirii și îndemnul la consum.
„Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, declara în urmă cu aproximativ o lună Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și membru fondator al AAFBR, explică că reducerea dobânzii de politică monetară este rezultatul scăderii inflației, care, conform INS, este de numai 0,7%. Dumitru recunoaște însă că “fiecare dintre noi percepe diferit inflația, dar ceea ce se regăsește în datele INS este ceva reprezentativ. De exemplu, prețul alimentelor a înregistrat o scădere importantă”. Însă, Mihai Vișan, director executiv al Federației Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, spune că putem vorbi despre o stagnare, și nu despre o reducere semnificativă a prețurilor la principalele produse alimentare. “Mă refer la carne și produsele derivate din carne, dar și la lactate. Așa stau lucrurile pe piața europeană, piață de care suntem dependenți. Este un adevăr însă că prețul la raft, în unele cazuri, a crescut puțin, dar aceste majorări sunt compensate prin ponderea tot mai mare în magazine a mărcilor proprii, al căror preț este mai mic decât în cazul celorlalte mărci”, susține Vișan.
Creditarea, în stagnare
În ceea ce privește scăderea dobânzilor la depozitele în lei și, implicit, descurajarea economisirii, ca urmare a reducerii dobânzii-cheie, Ionuț Dumitru spune că, atâta timp cât ROBOR nu se va modifica semnificativ, dobânzile nu se vor reduce. De menționat faptul că, principalele bănci practică la depozitele în lei dobânzi ce variază între 3,5% și 3,8% pe an, deponenții fiind impozitați cu 16% din suma aferentă dobânzii.
Președintele Consiliului Fiscal arată că, dobânda la depozitele în lei, dar și la credite a atins un nivel foarte scăzut deoarece în întreaga lume este un exces de lichiditate, iar băncile centrale încearcă să stimuleze economia prin creditare. “În România nivelul creditării nu va crește deoarece gradul de îndatorare al populației este ridicat, iar venitul multora a scăzut în ultima vreme. Pe de altă parte, băncile nu mai dau cu atâta larghețe credite din cauza unui portofoliu consistent de credite neperformante”, spune Dumitru. Iar o posibilă diminuare a rezervelor minime obligatorii ar conduce la o creștere și mai mare a lichidității din piață. “În momentul de față avem rezerve foarte mari față, de standardele europene și de aceea trebuie reduse. Scăderea rezervelor va conduce la o creștere a lichidității băncilor, ceea ce ar putea avea ca efect scăderea dobânzilor la depozite”, afirmă Ionuț Dumitru.
