Confruntate cu realitatea din teren care se deteriorează cu fiecare zi, statele membre UE, ai căror miniștri de Interne s-au întâlnit ieri după-amiază într-o reuniune de urgență, rămân blocate de divergențele privind cotele obli-gatorii de imigranți. În aceste condiții, președintele Consiliului, Donald Tusk, a demarat discuțiile pentru un summit de urgență. România nu și-a schimbat poziția privind respingerea cotelor obligatorii.
Fiind cea mai mare țară europeană și aflându-se în centrul continentului, Germania are și cei mai mulți vecini, toți 9, membri ai spațiului Schengen de liberă circulație. Dacă Germania suspendă regulile Schengen și reintroduce controlul la frontiere, atunci libera circulație în Uniunea Europeană este moartă de facto. Iar duminică spre seară, Germania a făcut exact acest lucru, deocamdată limitat la granița cu Austria, principala țară de tranzit a imigranților care sosesc neîntrerupt din Ungaria. Numai în acest weekend au ajuns la München peste 17.000 de refugiați, ceea ce duce numărul celor sosiți de la 31 august în Germania la 63.000 și al celor care au ajuns anul acesta în Germania la 450.000. Autoritățile bavareze au declarat că au ajuns la capătul resurselor logistice și că nu își pot permite să primească „un mic orășel pe zi”. În timpul nopții, autoritățile germane au blocat temporar circulația trenurilor dinspre Austria și au introdus puncte de control pe autostradă. Ministrul federal de Interne, Thomas de Maiziere, a dat asigurări că reintroducerea controalelor este „temporară”, deci în acord cu regulile Schengen care permit o astfel de măsură în caz de amenințare la adresa securității naționale, dar nu a spus și cât va dura această perioadă temporară. Potrivit unui responsabil al guvernului Bavariei, „cel puțin câteva săptămâni”.
Potrivit mai multor publicații germane, măsura luată de Berlin reprezintă un răspuns la lipsa de solidaritate a țărilor europene, dar și – un punct de vedere împărtășit și de revista The Economist – o formă de presiune și o amenințare subtilă la adresa țărilor din Est care refuză să accepte cote obligatorii de refugiați. Nimeni nu a formulat vreo amenințare directă, mulțumindu-se să evoce „consecințe”, dar sugestia este că, drept răspuns la refuzul lor de a primi cotele alocate de planul Comisiei Europene, „măsurile temporare” de control al frontierelor dinspre Est ar putea dura o perioadă foarte lungă de timp.
Imediat după anunțul german, a urmat o reacție în lanț a țărilor vecine. Mai întâi Cehia a anunțat că își va întări controalele la granița cu Austria, apoi a urmat Austria, care va trimite militari la granița cu Ungaria „pentru a acorda sprijin umanitar” și Slovacia. În sfârșit, Polonia a anunțat că este gata să facă același lucru. În fața închiderii accesului spre Vest, Guvernul de la Budapesta a reacționat extrem de dur. Astăzi va fi completat gardul de patru metri de la granița ungaro-sârbă și tot de azi intră în vigoare o nouă legislație anti-imigrație care permite arestarea și condamnarea imigranților care trec ilegal frontiera. În Ungaria au sosit duminică peste 5.800 de refugiați, un nou record, și, pe acest fond, Ministerul de Interne a anunțat măsuri de urgență de securitate începând de la ora 0.00. 3.000 de soldați unguri vor fi desfășurați la granița cu Serbia.
Consiliul JAI nu decide nimic
Deși la reuniunea de urgență a miniștrilor de Interne – Consiliul Justiție și Afaceri Interne – ai statelor membre UE trebuia să se voteze asupra planului de relocare a 40.000 de imigranți ajunși în primăvară în Europa și să se discute despre distribuția altor 120.000 pe baza planului propus de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, acest lucru era puțin probabil, ieri, în debutul reuniunii. Consiliul s-a încheiat după închiderea ediției, dar potrivit unui draft al concluziilor reuniunii de urgență citat de corespondentul Radio France Internationale miniștrii de interne ai UE nu urmau să ia nici o decizie definitivă. Cuvântul „obligatoriu” nu figura în proiectul de document referitor la redistribuirea celor 160.000 între 22 de state membre (Ungaria, Grecia și Italia ies din discuție fiind cele mai afectate, iar Marea Britanie, Irlanda și Danemarca au dreptul să opteze să nu participe la deciziile UE).
Conform proiectului de concluzii al reuniunii extraordinare, miniṣtrii vor recunoaṣte „urgenṭa ṣi gravitatea situaṭiei. Ei vor fi de acord ca Grecia, Italia și Ungaria, care au acum cel mai mare număr de refugiaṭi, să fie ajutate.
Potrivit RFI, miniṣtrii de Interne vor spune că documentul Comisiei, prezentat în 9 septembrie, „reprezintă o bună bază de discuṭie”, dar nu vor merge mai departe. Expresia „cote obligatorii” nu apare însă în proiectul de concluzii. În aceste condiții, rămâne ca decizia să fie luată de Consiliul European (reuniunea șefilor de stat sau de guvern) și, deja președintele Consiliului, Donald Tusk, ar fi demarat discuțiile pentru convocarea unui summit de urgență în următoarele zile.
Va menține România refuzul cotelor obligatorii?
Este greu de spus în acest moment, dar dacă va rămâne în minoritate, poziția României va fi serios șubrezită. Deocamdată, știm că duminică în cadrul convorbirii telefonice avute de Klaus Iohannis cu Jean-Claude Juncker, președintele român a reafirmat refuzul țării noastre de a accepta cote obligatorii de refugiați. Iar ieri Iohannis a reiterat ideea. „Încet, încet tematica cotelor obligatorii va dispărea. Nu mi se pare normal ca o ţară să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Să se ia o decizie care să redeschidă falia între Est şi Vest, mi se pare un lucru fundamental greşit”, a declarat preşedintele Iohannis. Insistând asupra complexităţii procesului de integrare în societate a unui număr mare de imigranţi şi refugiaţi, şeful statului a completat că România nu este nici „xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, ci că îşi doreşte să contribuie la găsirea unor soluţii sustenabile.
Și ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat că mandatul său la Consiliul JAI este să refuze „cu modestie” cotele obligatorii. Câtă vreme va exista un front comun al opozanților acestor cote, atunci această poziție va putea fi menținută, dar dacă vor apărea fisuri ca urmare a presiunilor germano-franceze și a ultimelor măsuri luate de Germania privind controalele la frontieră, atunci României îi va fi greu să își mențină refuzul. În principiu, decizia poate fi luată cu o supermajoritate sau „majoritate calificată”, ceea ce presupune 55% din state, care să reprezinte 65% din populația UE sau, dacă Marea Britanie, Irlanda și Danemarca aleg să nu participe la decizia UE, atunci 65% din populația țărilor participante.
Potrivit RFI: „tehnic, decizia cotelor obligatorii ar fi putut fi luată, pentru că erau necesare doar 18 din 28 de voturi pentru ca decizia să treacă iar UE are acum reunite cele 18 voturi în favoarea propunerii Comisiei, dar a ales să nu le folosească”. Motivul este că în practică deciziile se iau în consens iar atunci când există divergențe mari între statele membre deciziile finale sunt lăsate la latitudinea șefilor de stat sau de guvern, care au ultimul cuvânt. De aceea, de exemplu, amenințările Slovaciei că va face uz de dreptul de veto în Consiliul JAI sunt doar de paradă pentru că nimeni nu duce discuțiile până acolo încât să permită folosirea acestui instrument. În urmă cu câteva zile, se vorbea despre zece state care ar respinge cotele obligatorii – statele din Est și nordicii – dar nimic nu este stabilit încă și summit-ul ar putea aduce schimbări și răzgândiri de ultim moment.
Din acest motiv, România nu își poate permite să pară meschină și să pună condiții cum ar fi aderarea la spațiul Schengen în schimbul acceptării cotelor obligatorii. Chiar dacă la un moment dat Victor Ponta a sugerat că ar fi cazul ca România să primească ceva la schimb pentru acceptarea refugiaților, se pare că Ministerul de Externe și președintele au rezistat acestei tentații, care ar pune România într-o poziție stânjenitoare. Pe de altă parte, realitatea din teren s-a schimbat dramatic în mai puțin de 48 de ore. Spațiul Schengen este în acest moment rupt în bucăți și nu există șanse să fie refăcut până când nu va fi luată o decizie europeană comună cu privire la refugiați.
Siria, lăsată pe mâna rușilor?
Ungaria a propus ieri crearea unei forțe europene comune care să asigure paza frontierelor Greciei și să oprească valurile de imigranți, dar atâta vreme cât situația din Siria rămâne dezastruoasă, aceștia nu vor înceta să încerce să ajungă în Europa. Cu toate acestea, nu există nici un plan serios de a pune capăt crizei siriene. Cel puțin nu din partea occidentalilor; există, în schimb, unul al rușilor.
Potrivit New York Times, după ce în urmă cu aproape zece zile, Washingtonul a convins Bulgaria să închidă spațiul aerian pentru transporturile militare ruse spre Siria, rușii au schimbat rapid ruta și folosesc acum un coridor pe deasupra Iranului și Irakului. De atunci cel puțin șapte transporturi militare cu avioane-gigant Condor ar fi ajuns la baza pe care rușii o construiesc în portul Latakia. Potrivit serviciilor de informații americane baza ar găzdui cel puțin 200 de pușcași marini ruși și mai multe piese de artilerie. Rușii își extind încet și sigur amprenta militară în Siria și analiștii americani se tem că Putin ar putea încerca să formeze o nouă coaliție împotriva Statului Islamic (sunniți) împreună cu regimul Bashar Al-Assad, Iranul și Irakul (șiiți).
Eforturile eșuate ale americanilor, care resping în continuare desfășurarea de trupe terestre, de a convinge guvernul irakian să închidă spațiul aerian pentru ruși sunt o indicație că planul lui Putin ar putea reuși, caz în care Europa trebuie să se aștepte la o criză siriană prelungită și inclusiv la prelungirea crizei refugiaților. O veste bună ar putea veni din cel mai neobișnuit loc: dacă americanii nu vor să intervină cu forțe terestre în Siria, în schimb un sondaj publicat de Journal du Dimanche arată că majoritatea francezilor ar accepta o intervenție terestră, ceea ce pentru Franța e o schimbare de perspectivă tectonică.
