Candidatul desemnat de Guvernul Ponta pentru poziția de comisar european din partea României va ocupa mult-râvnitul portofoliu al Politicilor Regionale, în administrarea căruia se află o treime din bugetul pentru exercițiul bugetar 2014-2020. Prețul pentru această desemnare va fi că domeniul doamnei Crețu va fi cel mai supervizat într-o Comisie care va include, în premieră, șapte „super-comisari“.
Dacă Liviu Dragnea își freacă mâinile de bucurie în speranța că, prin numirea Corinei Crețu în funcția de comisar European pentru Politici Regionale, va fi inundat cu fonduri europene și va primi reglementări „cu dedicație” care să-i permită să cheltuiască mai mulți bani pentru care să dea cât mai puțin socoteală la Bruxelles, va trebui să pună dopul înapoi sticlei de șampanie. Portofoliul european visat de Dragnea a ajuns, ce-i drept, în mâinile Corinei Crețu, dar acesta va avea cei mai mulți ochi ațintiți asupra lui datorită modului fără precedent în care Jean-Claude Juncker a gândit componența viitoarei Comisii și a distribuit rolurile și responsabilitățile în interiorul ei.
Comisia Juncker va avea nu mai puțin de un prim-vicepreședinte – una din marile noutăți – în persoana fostului ministru olandez de Externe, Frans Timmermans, și șase vicepreședinți. Timmermans este însărcinat cu mai buna reglementare, Relațiile Interinstituționale, Statul de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale, iar Juncker a ținut să sublinieze că acesta va fi „mâna sa dreaptă“, care va coordona activitatea vicepreședinților și va superviza întreaga activitate de reglementare a Comisiei.
Un post de vicepreședinte revine de drept Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă, italianca Federica Mogherini, dar acesta este un portofoliu cu statut special. Ceilalți vicepreședinți sunt Kristalina Georgieva (Bulgaria) – Buget și Resurse Umane -, Andrus Ansip (Estonia) – Piața Unică Digitală -, Alenka Bratusek (Slovenia) – Uniunea Energetică -,Valdis Dombrovskis (Letonia) – Euro și Dialog Social – și Jyrki Katainen (Finlanda) – Locuri de Muncă, Creștere Economică, Investiții și Competitivitate. Noutatea absolută pe care o aduce Comisia Juncker este apariția unor arii de responsabilitate în care vicepreședinții vor „orienta și superviza” activitatea celorlalți comisari. Juncker s-a grăbit să precizeze că nu vor exista comisari de rangul întâi și de rangul al doilea și că toți vor colabora pe baze colegiale, dar pe de altă parte a afirmat că vicepreședinții vor acționa ca „un filtru” între comisari și președinte atât în privința reglementărilor propuse, cât și a deciziilor Comisiei. Deși a refuzat această titulatură, Juncker a creat un colegiu de super-comisari care îi va superviza pe ceilalți 22.
Din acest punct de vedere, singurul portofoliu care va fi supervizat de nu mai puțin de patru vicepreședinți (toți, cu excepția doamnei Georgieva, care se va ocupa de bucătăria internă a instituțiilor europene, dar și de Oficiul Antifraudă – OLAF), plus de prim-vicepreședinte, va fi cel al Politicii Regionale. Pentru comparație, nici portofoliul pentru Afaceri Economice și Financiare, deținut de francezul Pierre Moscovici, nici cel pentru Servicii Financiare și Piața de Capital, rezervat pentru britanicul Jonathan Hill, nici cel pentru Piața Digitală (care va superviza întreaga industrie de telecomunicații), deținut de germanul Günther Oettinger, nu vor fi supervizate decât de doi, maximum trei vicepreședinți.
Doamna Crețu a primit în administrare aproape 352 de miliarde de euro pentru dezvoltarea regiunilor, dar activitatea sa se va afla sub cea mai strictă supraveghere din întreaga Comisie, un lucru care va deveni foarte clar cu ocazia audierilor din Parlamentul European, când Juncker se va putea apăra de acuzațiile că doamna Crețu este lipsită de experiență și nu are nici o competență în domeniu susținând că a pus în jurul ei atâtea mecanisme de supervizare și plase de siguranță încât e inofensivă.
Un alt portofoliu asupra căruia va trebui să fie atentă România este cel al Politicii de Vecinătate și Negocieri de Aderare, care revine austriacului Johannes Hahn (fostul titular al Politicilor Regionale, care NU au fost în curtea Poloniei, așa cum greșit a afirmat ieri Victor Ponta). Hahn va răspunde printre altele de politicile și programele UE în estul Europei și, deci și în Moldova, iar România are interesul ca aceste programe să fie derulate cu succes iar angajamentul european, ferm și fără echivoc.
