16.5 C
București
joi, 9 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Simona Bucura-Oprescu a discutat cu omologul spaniol despre acordarea dublei cetăţenii pentru românii din Spania

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a discutat joi, la Madrid, cu vicepremierul şi ministrul Muncii şi Economiei Sociale din Spania, Yolanda Diaz Perez, despre cooperarea în domeniul ocupării şi Inspecţiei Muncii, dar şi despre acordarea dublei cetăţenii pentru românii din Spania, potrivit agerpres.ro.

“Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, a avut joi, la Madrid, o reuniune bilaterală cu vicepremierul şi ministrul Muncii şi Economiei Sociale din Spania, Yolanda Diaz Perez, principalele teme de discuţie vizând cooperarea în domeniul economiei sociale, în domeniul ocupării şi Inspecţiei Muncii, dar şi acordarea dublei cetăţenii pentru românii din Spania. Cei doi oficiali au agreat, la solicitarea ministrului Simona Bucura-Oprescu, completarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea dintre cele două ministere semnat în noiembrie 2022 în domeniul economiei sociale”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În contextul semnării, în anul 2009, a două memorandumuri între Serviciile Publice de Ocupare şi Inspecţiile Muncii din România şi Spania, ministrul român a solicitat evaluarea gradului de implementare şi stabilirea unei liste de priorităţi, precum şi acţiunile aferente pentru implementarea acestora. Totodată, pentru eficientizarea acţiunilor în domeniul Inspecţiei Muncii, Simona Bucura-Oprescu a propus implicarea Autorităţii Europene a Muncii (ELA) în organizarea de inspecţii comune şi schimbul de inspectori de muncă, având în vedere că Spania are specialişti bine pregătiţi în domeniu şi utilizează algoritmi pentru creşterea eficienţei.

“România a avut înainte de anul 1990 o economie socială puternică, iar Spania este în prezent un model în acest domeniu, având în vedere că aduce economiei Spaniei circa 10% din PIB. Vreau ca România să preia bunele practici din Spania în domeniul economiei sociale, iar experienţa lui Victor Meseguer Sanchez, comisar special pentru Economie Socială, unul dintre cei mai buni experţi din Europa, îmi doresc să fie folosită şi în România”, a declarat Bucura-Oprescu, citată în comunicat.

La rândul său, demnitarul spaniol a solicitat sprijinul României pentru susţinerea iniţiativei “Către o Cartă Globală a Drepturilor Muncii”, lansată de Guvernul spaniol prin Ministerul Muncii şi Economiei Sociale, care îşi propune plasarea muncii decente în centrul implementării unui nou contract social, care vizează ocupare deplină şi productivă, dialog social, respectarea standardelor internaţionale OIM, protecţie şi justiţie socială.

În finalul reuniunii, ministrul Simona Bucura-Oprescu a invitat-o în România pe Yolanda Diaz Perez.

Ciucă le-a transmis românilor din Barcelona când vor putea avea cetățenie dublă

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, le-a transmis românilor din zona Barcelonei că, din acest an, nu vor mai fi nevoiţi să renunţe la cetăţenia română când o solicită pe cea spaniolă.

”Am întâlnit astăzi români extraordinari, care locuiesc şi muncesc în zona Barcelonei. Am vizitat un abator al Carniques Celra, care are jumătate dintre angajaţi de origine română. De altfel, compania este cel mai mare angajator de cetăţeni români din regiunea Cataloniei. Cei cu care am discutat mi-au spus că, în această fabrică modernă, au condiţii bune de muncă şi venituri care le permit să trimită bani acasă. Sunt mândri de calitatea muncii lor şi de faptul că produsele pe care le fac aici sunt apreciate pe toate continentele”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Remontada cu scandal pe Santiago Bernabeu. Bayern Munchen acuză arbitrajul

Real Madrid a învins-o dramatic, cu scorul de 2-1, pe Bayern Munchen și s-a calificat în finala Champions League, dar nemții acuză că rezultatul a fost viciat de arbitraj.

După 2-2 în tur, Real Madrid a presat și putea deschide scorul în câteva rânduri, dar intervențiile excepționale ale lui Manuel Neuer i-au salvat pe bavarezi. Complet împotriva cursului jocului, Bayern Munchen a fost cea care a lovit prima. În minutul 70, Alphonso Davies a redus la tăcere templul fotbalului spaniol după ce l-a învins pe Lunin cu un șut superb la colțul lung.

După gol, Thomas Tuchel i-a schimbat pe Sane și Kane, iar Bayern nu a mai contat în atac. Intrat pe teren în minutul 81 în locul lui Valverde, Joselu a fost omul providențial al madrilenilor. Vârful adus de la Espanyol a egalat în minutul 88, după o gravă eroare a lui Neuer, care a scăpat mingea la șutul telefonat trimis de Vinicius. Golul a zguduit Bayern-ul, iar KO-ul a venit după numai două minute: Rudiger a centrat și același Joselu a pus latul din șase metri, declanșând nebunia pe Santiago Bernabeu.

Totul se putea însă schimba în minutul 90+13, când golul lui De Ligt a fost anulat în mod eronat, după o semnalizare prematură a tușierului. Concret, centralul Szymon Marciniak a fluierat imediat după ce a văzut fanionul ridicat, dar faza a continuat și De Ligt l-a învins pe Lunin. Pe reluări, poziția fundașului olandez a părut a fi una regulamentară. În pofida protestelor celor de la Bayern, VAR-ul nu a putut interveni deoarece arbitrul polonez apucase deja să fluiere. La fel ca în 2017 și 2018, când au fost eliminați tot de Real Madrid în urma unor grave erori de arbitraj, nemții au acuzat o viciere de rezultat.

Meciul de miercuri seară a reamintit microbiștilor de finala epică din 1999, când Bayern Munchen pierdea finala Champions League în fața celor de la Manchester United, cu scorul de 2-1, după ce în minutul 90 conducea. Atunci, golurile din prelungiri ale lui Sheringham (90+1) și Solskjær (90+3) anulau reușita lui Basler din minutul 6 și trimiteau trofeul în vitrina „diavolilor roșii”.

În finala de pe Wembley, „Los Blancos” vor lupta pentru a-și trece în palmares cea de-a 15-a Ligă a Campionilor împotriva revelației Borussia Dortmund, care a trecut în semifinale de PSG.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ciolacu laudă primarii și președinții de Consilii Județene pentru stabilitatea țării

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că stabilitatea este asigurată de primari și președinții de Consilii Județene, nu de premieri, care se schimbă frecvent. Șeful executivului a punctat necesitatea unei abordări serioase și unite, dar și evitarea conflictelor interne, potrivit cotidianul.ro.

Marcel Ciolacu: Stabilitatea este asigurată de primari și președinții de CJ

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat joi că stabilitatea în administrația românească rămâne un aspect crucial, în contrast cu schimbările frecvente din conducerea guvernului. În cadrul dezbaterii „Comunități Europene pentru România”, Ciolacu a adăugat că această stabilitate este asigurată de primari și președinții de Consilii Județene, care au mandate de 4 ani.

Acesta a evidențiat schimbările frecvente de prim-miniștri, el fiind al zecelea într-o serie de astfel de schimbări.

„Nimic nu se poate implementa în România fără cea mai stabilă structură a administrației românești, administrația locală. Fără primari, președinții de Consilii Județene, care sunt stabili pentru 4 ani. Prim-miniștrii, ați văzut, că se schimbă unul pe an, eu sunt al zecelea în această serie de prim-miniștri, și eu o să mă schimb cât de curând, fiindcă mandatul este până la sfârșitul anului”, a declarat premierul.

Marcel Ciolacu a subliniat că guvernul trebuie să vină cu strategii și reforme care să respecte regulile clare de transparență ale Uniunii Europene (UE). De asemenea, a accentuat importanța fondurilor europene pentru stabilitatea economică a României și a avertizat asupra consecințelor grave ale pierderii accesului la aceste fonduri.

„Eu, ce îmi doresc în primul și în primul rând este o normalitate europeană. Încă ne chinuim să găsim politic acea stare care să creeze o normalitate în România. Calea cu populismul, calea cu trebuie să mergem la Bruxelles, să batem cu pumnul în masă ca să obținem a numite lucruri sau să ne facem auzit, sau să facem vreun miting în față la Comisie, la Consiliu, nu reprezentă pe nimeni și nu reprezintă un popor precum România”, a declarat premierul.

Premierul spune că trebuie evitate conflictele interne
Marcel Ciolacu a evidențiat și importanța unei abordări serioase și unite în politică, subliniind necesitatea unei voci unitare la nivelul UE și necesitatea evitării conflictelor interne.

„Oamenii politici trebuie să fie mai serioși, mai uniți”, a declarat Ciolacu.

De asemenea, a punctat că întotdeauna „ne-am dus cu lecțiile nepregătite, fără să știm foarte clar ce ne dorim” și ulterior s-a încercat repararea a „ceea ce noi singuri ne-am asumat și am semnat în fața Comisiei”.

În opinia sa, acest lucru trebuie să înceteze, dar și disputele politice, între forțele democratice. Marcel Ciolacu a mai spus că „avem o justiție consolidată, o democrație consolidată și trebuie să intrăm într-o zonă de construcție pentru România”.

Marcel Ciolacu a pus în evidență, de asemenea, că principala componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt reformele, care sunt esențiale pentru sustenabilitatea economică a României. Astfel, accesul la fondurile europene și implementarea reformelor sunt cruciale pentru evitarea unei prăbușiri economice.

„Sustenabilitatea economică a României, în acest moment, se bazează pe fondurile europene. Când țipă câte unul pe stradă, sau la TV sau în Parlament, trebuie să le răspundem foarte clar că România se prăbușește dacă nu mai are acces la fondurile europene și dacă nu implementează reformele UE. Cu toţii ne-am dorit o ţară ca afară, eu sunt unul dintre cei care la aderare şi după Revoluţie cel mai important lucru a fost să merg în afară”, a mai spus premierul.

Ciolacu: Datoria publică va ajunge la 48 – 49% din PIB în acest an; a fost un vârf de plăţi

Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Buzău, că datoria publică va ajunge anul acesta la 48 – 49 % din PIB, el subliniind însă că în acelaşi timp se înregistrează şi cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor din istoria României.

Răspunzând unei întrebări privind nivelul datoriei publice din acest an, prim-ministrul a afirmat că guvernarea PSD de până în 2019 a lăsat datoria publică la 36%, iar guvernul condus de liberalul Florin Cîţu a împrumutat circa 200 de miliarde lei, ratele pentru acest credit fiind mai mici la început.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ministrul italian al familiei a fost huiduită de persoane care susțin dreptul la avort

Ministrul italian al familiei, Eugenia Roccella, a fost huiduită joi de protestatari din cauza poziţiei sale critice privind dreptul la avort, motiv pentru care a renunţat la un discurs la o conferinţă privind inversarea declinului natalităţii din ţară, relatează Reuters, potrivit agerpres.ro.

Membră a partidului Fraţii Italiei al premierului Giorgia Meloni, Roccella Roccella a încercat iniţial să se confrunte cu protestatarii, dar apoi a decis să renunţe la discursul planificat.

Într-o postare pe reţeaua de socializare X, Meloni i-a oferit “solidaritate deplină şi necondiţionată” lui Roccella şi a calificat protestul drept “ruşinos”, întrucât un grup de persoane a împiedicat un ministru să vorbească pentru că se opuneau ideilor sale. “Este timpul să spunem că ajunge”, a spus Meloni.

Gigi De Palo, unul dintre organizatorii conferinţei, a declarat într-un comunicat că Roccella a fost afectată de protest şi a decis să plece.

La conferinţă, care are loc la Roma, participă vorbitori din tot spectrul politic, iar vineri este programată şi participarea papei Francisc.

Luna trecută, guvernul italian de coaliţie a provocat indignare când a adoptat o lege care permite grupurilor care “sprijină maternitatea” să intre în clinicile de avort. Grupurile de apărare a drepturilor şi opoziţia au văzut în această măsură o încercare de a restricţiona această practică, legală în Italia din 1978.

Guvernul a negat acest lucru, spunând că scopul a fost doar acela de a oferi mai multe opţiuni femeilor care se gândesc să-şi întrerupă sarcina.

Nu a fost prima dată când la un eveniment cu Roccella au avut loc proteste din cauza poziţiilor sale conservatoare. Anul trecut, ea a fost huiduită la un festival de carte din oraşul nordic Torino.

Scăderea ratei natalităţii este văzută ca o urgenţă naţională în Italia. În martie, institutul naţional de statistică ISTAT a declarat că naşterile din ţară au scăzut la un minim record în 2023, a 15-a scădere anuală consecutivă.

Inițiativa cetățenilor europeni pentru drepturile reproductive: Protejarea și promovarea drepturilor la avort

Într-un moment în care politicienii europeni își îndreaptă atenția către politici anti-reproducere și încălcări ale drepturilor omului, activiști și organizații din opt țări, sub conducerea Institutului 8 Martie, au anunțat lansarea mișcării “Glasul meu, Alegerea mea”, o inițiativă europeană a cetățenilor (ICE) menită să promoveze drepturile femeilor și să asigure accesul la opțiuni reproductive sigure pentru toate femeile din Europa.

Scopul acestei inițiative este de a înființa un fond european dedicat pentru facilitarea practicilor sigure de avort transfrontalier și pentru îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate reproductive în toate statele membre. Lansarea ICE simbolizează un apel urgent la acțiune pentru protejarea drepturilor la avort și susținerea justiției reproductive în regiune.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Tricolorii, aproape de Mondial. România, victorie la limită în barajul cu Cehia

Naţionala de handbal masculin a României a surclasat Cehia cu scorul de 31-30, la Baia Mare, în turul barajului pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2025.

La primul meci oficial al lui George Buricea ca selecţioner, România a început bine, iar la pauză avea un avans de patru goluri, 15-11. În partea a doua, tricolorii au condus și la șapte goluri (22-15, 23-16), dar cehii au revenit pe tabelă și au egalat pe final la 30. Golul victoriei a fost marcat de Demis Grigoraș. Returul este programat pentru data de 12 mai, la Brno.

La ultima participare la un Mondial (2011), România a încheiat pe locul 19.

Artista Shakira scapă de ancheta de fraudă fiscală din Spania

Un tribunal spaniol a anunţat joi că a clasat cea de-a doua procedură pentru fraudă fiscală deschisă împotriva celebrei cântăreţe Shakira, care a scăpat astfel de problemele juridice pe care le avea în ţara în care a locuit timp de mai mulţi ani, relatează agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres, potrivit hotnews.ro.

În urma solicitării Parchetului spaniol, anunţată miercuri, un tribunal de la periferia oraşului Barcelona a admis că artista columbiană a comis „nereguli” în declaraţia ei fiscală din 2018, cu un prejudiciu de aproximativ 6 milioane de euro pentru fiscul spaniol.

Însă „neregulile nu sunt suficiente pentru a constitui o infracţiune (penală) împotriva administraţiei fiscale”, a declarat magistratul însărcinat cu acest caz, potrivit căruia interpreta piesei „Hips don’t lie” nu a avut „intenţia de a frauda fiscul”.

Parchetul spaniol a decis că nu există „probe suficiente” pentru a formula acuzaţii penale împotriva Shakirei în acest dosar. Tribunalul anunţase în iulie 2023 că a deschis această procedură împotriva cântăreţei, suspectată la acea vreme că a folosit societăţi cu sedii în paradisuri fiscale pentru a evita să-şi plătească integral impozitul pe venit şi pe avere în 2018.

Cântăreaţa a achitat o amendă de 6,6 milioane de euro în luna următoare pentru a-şi demonstra disponibilitatea de a-şi reglementa situaţia în raport cu fiscul spaniol. Acea sumă a inclus, pe lângă taxele datorate fiscului, dobânzi de întârziere şi costuri de regularizare.

Shakira rămâne în vizorul fiscului spaniol şi pentru taxele aferente anului 2011, dar acea procedură este doar administrativă, nu judiciară.

Shakira a ajuns la un acord cu procurorii spanioli în noiembrie anul trecut
Cântăreaţa a evitat un proces stânjenitor la sfârşitul anului 2023 în faţa unui tribunal din Barcelona în cadrul primelor urmăriri penale declanşate împotriva ei pentru fraudă fiscală. Pachetul spaniol o acuzase în acel dosar distinct că nu şi-a plătit impozitele în Spania în 2012, 2013 şi 2014, în contextul în care artista a locuit în acei ani mai mult de 183 de zile pe an în Spania, pragul dincolo de care se consideră că o persoană are rezidenţa fiscală în această ţară.

Procurorii au cerut o pedeapsă de opt ani de şi două luni de închisoare şi o amendă de 23,8 milioane de euro.Artista a dezminţit categoric acuzaţiile, dând asigurări că, deşi a început în 2011 o relaţie cu fostul jucător al echipei de fotbal FC Barcelona Gerard Pique, ea nu a încetat să se deplaseze în lumea întreagă în acei ani din cauza carierei sale.

Ea afirmă că s-a stabilit definitiv la Barcelona abia la sfârşitul anului 2014, înainte să îşi transfere în 2015 rezidenţa fiscală din Bahamas în Spania, cu puţin timp înainte de naşterea celui de-al doilea copil al cuplului. Convocată la tribunal în noiembrie 2023 pentru a fi judecată, Shakira a semnat un acord în ultimul moment cu Parchetul spaniol şi a evitat astfel un proces care risca să mediatizeze intens o serie de detalii despre viaţa ei privată.

În cadrul acelui acord, celebra cântăreaţă a fost condamnată la plata unei amenzi de peste 7,3 milioane de euro, reprezentând 50% din cuantumul fraudei. Ea achitase deja 17,45 milioane de euro fiscului spaniol pentru a-şi reglementa situaţia juridică în acest dosar.

Shakira – al cărei nume a apărut în „Pandora Papers”, o vastă anchetă jurnalistică în care mai multe sute de personalităţi au fost acuzate că şi-au ascuns veniturile în companii offshore – s-a despărţit de Gerard Pique în 2022 şi s-a mutat de atunci alături de copiii ei în oraşul american Miami.

Shakira va fi judecată în Spania pentru o presupusă fraudă fiscală de 13 milioane de lire sterline

Solista hit-ului “Hips Don’t Lie”, Shakira, a susținut că nu locuia în Spania la momentul presupusei fraude și a negat orice abatere de la acuzațiile făcute în 2018.

Shakira va fi judecată pentru fraudă fiscală, după ce un judecător spaniol a aprobat procedurile împotriva megastarului pop, notează skynews.

Procurorii au acuzat-o pe cântăreața columbiană că nu a plătit impozite în valoare de 14,5 milioane de euro (13 milioane de lire sterline) pentru veniturile obținute între 2012 și 2014.

Artista a susținut că nu locuia în Spania la acea vreme și a negat orice abatere de la acuzațiile făcute în 2018.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

O anvelopă a unui avion Boeing 737 a explodat la aterizarea pe un aeroport din sudul Turciei

O anvelopă din faţă a unui avion Boeing 737 al Corendon Airlines a explodat joi la aterizare pe un aeroport din sudul Turciei, a anunţat ministrul turc al transporturilor Abdulkadir Uraloglu, adăugând că nu au existat victime şi toţi cei 190 de pasageri şi membri ai echipajului au fost evacuaţi, relatează Reuters, preluat de agerpres.ro.

Trenul de aterizare din faţă al avionului companiei Corendon Airlines, care sosise din Köln, a fost avariat la aterizarea pe aeroportul Alanya-Gazipasa din Antalya, a afirmat ministrul Uraloglu.

“Toate unităţile necesare au fost pe teren şi s-au aflat în alertă. Slavă Domnului, cei 184 de pasageri şi cei 6 membri ai echipajului nu au fost răniţi”, a scris Uraloglu pe platforma de socializare X, adăugând că evaluările iniţiale au arătat că pista nu a fost deteriorată, însă a fost închisă temporar.

După incidentul de joi, zborurile au fost deviate către principalul aeroport din Antalya şi alte aeroporturi din apropiere, a mai spus ministrul.

Corendon a afirmat că avionul s-a oprit în siguranţă pe pistă după ce anvelopa a explodat.

Experţii afirmă că situaţiile în care anvelopele explodează la aterizare sunt relativ comune şi necesită, de obicei, reparaţii minore, însă pot conduce în unele cazuri la evacuarea pasagerilor.

Explozie la anvelopele trenului de aterizare al unui avion, la sosirea pe Aeroportul Henri Coandă

”Astazi, 9 iulie, la ora 19:42, la aterizarea aeronavei care efectua cursa Satu Mare – Bucureşti Henri Coandă s-a produs o explozie la anvelopele trenului principal de aterizare”, a anunţat, marţi seară, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

Sursa citată a precizat că aeronava, de tip ATR 42, cu 22 de pasageri la bord, a rămas temporar imobilizată pe pista de decolare aterizare nr. 2 (08L-26R).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rusia a sărbătorit victoria asupra nazismului cu o paradă militară în Piața Roșie

Rusia a marcat victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, la două zile după ce Vladimir Putin și-a reconfirmat dominația autocrată printr-un al cincilea mandat prezidențial, în timp ce relațiile cu Occidentul se prăbușesc și mai mult din cauza intervenției trupelor rusești în Ucraina, potrivit profit.ro.

Parada din Piața Roșie s-a încheiat după nici o oră, cu o demonstrație a aviației, avioanele survolând Piața Roșie din Moscova și lansând dâre de fum în culorile drapelului Rusiei.

După paradă, șeful statului rus, alături de oaspeții săi de rang înalt – președinții Belarusului, Aleksandr Lukașenko, Guineei-Bissau, Umaru Sisoku Embalo, Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, Cubei, Miguel Diaz-Canel, Laosului, Thongloun Sisulit, Tadjikistanului, Emomali Rahmon, Turkmenistanului, Serdar Berdîmuhamedov, Uzbekistanului, Șavkat Mîrzioev – a traversat Piața Roșie până la Grădina Alexandru.

Putin a mers aproape tot drumul alături de omologul său din Guineea-Bissau, cu care a comunicat activ cu ajutorul unui translator, menționează TASS. La Flacăra Eternă de la Mormântul Soldatului Necunoscut, cinci militari ai Regimentului Prezidențial au depus o jerbă de flori din trandafiri roșu închis, legată cu o panglică a Sfântului Gheorghe, în numele președinților. Liderii înșiși au adus buchete de trandafiri la memorial și a fost intonat imnul național rusesc.

Discursul lui Vladimir Putin la parada militară a menționat explicit războiul actual din Ucraina, care a fost demonizată în tandem cu Occidentul, dar a avut grijă să amintească și de lupta Chinei împotriva Japoniei, în condițiile în care liderul de la Beijing, Xi Jinping, se află în turneu în Europa. „Respingem pretențiile de exclusivitate ale oricărui stat sau alianță. Știm unde duc astfel de ambiții exorbitante. Rusia va face totul pentru a preveni o ciocnire globală, dar, în același timp, nu vom permite nimănui să ne amenințe. Forțele noastre strategice sunt mereu în alertă”, a avertizat Putin. „Aș dori să subliniez faptul că Rusia nu a minimalizat niciodată importanța celui de-al doilea front și a asistenței Aliaților. Onorăm curajul tuturor soldaților din coaliția anti-Hitler, al luptătorilor din rezistență, al luptătorilor clandestini, al partizanilor și curajul poporului chinez, care a luptat pentru independența sa împotriva agresiunii Japoniei militariste. Și ne vom aminti mereu, niciodată, niciodată nu vom uita lupta noastră comună și tradițiile inspirate de alianță”, a menționat liderul de la Kremlin. În condițiile în care invazia rusă din Ucraina a intrat în cel de-al treilea an, liderul de la Kremlin a ținut să scoată în evidență cel de-al treilea an al războiului împotriva lui Hitler, susținând că sovieticii luptau singuri împotriva tuturor. „În primii trei ani lungi și dificili ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Uniunea Sovietică, toate republicile fostei Uniuni Sovietice au luptat cu naziștii practic unul la unul, în timp ce aproape întreaga Europă lucra pentru puterea militară a Wehrmachtului”, a afirmat Putin. El a recunoscut, pe de altă parte, pierderile grele suferite de Rusia pe frontul din Ucraina și, la fel ca în alocuțiunea de la învestirea sa pentru al cincilea mandat prezidențial, a subliniat că războiul a ajuns într-un moment de cotitură. „Sărbătorim Ziua Victoriei în contextul unei operațiuni militare speciale. Toți participanții acesteia – cei din linia întâi, de pe linia de contact – sunt eroii noștri. Ne înclinăm în fața statorniciei și sacrificiului de sine, a altruismului dumneavoastră. Întreaga Rusie este alături de voi. Veteranii noștri cred în voi și sunt îngrijorați pentru voi. Implicarea lor spirituală în destinele și faptele voastre leagă de nezdruncinat generația de eroi ai Patriei”, a punctat Putin.

DISCURSUL INTEGRAL AL LUI VLADIMIR PUTIN LA PARADA DE 9 MAI

„ Dragi cetățeni ai Rusiei! Dragi veterani! Tovarăși soldați și marinari, sergenți și subofițeri, aspiranți și subofițeri! Tovarăși ofițeri, generali și amirali! Luptători, comandanți, soldați din prima linie – eroi ai operațiunii militare speciale! Vă felicit cu ocazia Zilei Victoriei! Cea mai importantă sărbătoare a noastră, cu adevărat națională, sacră! Ne onorăm părinții și bunicii, străbunicii. Ei și-au apărat pământul natal și au zdrobit nazismul, au eliberat popoarele Europei, au atins culmile vitejiei militare și ale strădaniei. Astăzi vedem cum adevărul despre cel de-al Doilea Război Mondial este distorsionat. Îi împiedică pe cei care sunt obișnuiți să își construiască politica lor în esență colonială pe ipocrizie și minciună. Ei demolează monumentele comemorative ale adevăraților luptători împotriva nazismului, îi pun pe piedestal pe trădătorii și colaboratorii naziștilor, șterg memoria eroismului și nobleței soldaților-liberatori, a marelui sacrificiu pe care l-au făcut în numele vieții. Revanșismul, batjocorirea istoriei și dorința de a-i justifica pe actualii adepți ai naziștilor fac parte din politica generală a elitelor occidentale de a alimenta din ce în ce mai multe conflicte regionale, ostilitatea interetnică și interreligioasă și de a limita centrele suverane și independente de dezvoltare mondială.

Respingem pretențiile de exclusivitate ale oricărui stat sau alianță. Știm unde duc astfel de ambiții exorbitante. Rusia va face totul pentru a preveni o ciocnire globală, dar, în același timp, nu vom permite nimănui să ne amenințe. Forțele noastre strategice sunt mereu în alertă. Occidentul ar vrea să uite lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial, dar noi ne amintim că soarta omenirii a fost decisă în bătăliile grandioase de la Moscova și Leningrad, Rjev, Stalingrad, Kursk și Harkov, Minsk, Smolensk și Kiev, în bătălii grele și sângeroase de la Murmansk până în Caucaz și Crimeea. În primii trei ani lungi și dificili ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Uniunea Sovietică, toate republicile fostei Uniuni Sovietice au luptat cu naziștii practic unul la unul, în timp ce aproape întreaga Europă lucra pentru puterea militară a Wehrmachtului. Aș dori să subliniez faptul că Rusia nu a minimalizat niciodată importanța celui de-al doilea front și a asistenței Aliaților. Onorăm curajul tuturor soldaților din coaliția anti-Hitler, al luptătorilor din rezistență, al luptătorilor clandestini, al partizanilor și curajul poporului chinez, care a luptat pentru independența sa împotriva agresiunii Japoniei militariste. Și ne vom aminti mereu, niciodată, niciodată nu vom uita lupta noastră comună și tradițiile inspirate de alianță. Dragi prieteni! Rusia trece acum printr-o perioadă dificilă, de piatră de hotar. Soarta Patriei, viitorul ei depinde de fiecare dintre noi. Astăzi, de Ziua Victoriei, ne dăm seama de acest lucru și mai acut și mai clar și ne uităm invariabil la generația învingătorilor – curajoși, nobili și înțelepți, la capacitatea lor de a păstra prietenia și de a îndura adversitatea, de a fi întotdeauna încrezători în ei înșiși și în țara lor, de a iubi Patria cu sinceritate și din toată inima. Sărbătorim Ziua Victoriei în contextul unei operațiuni militare speciale. Toți participanții acesteia – cei de pe linia întâi, de pe linia de contact – sunt eroii noștri. Ne înclinăm în fața statorniciei și sacrificiului de sine, a altruismului dumneavoastră. Întreaga Rusie este alături de voi. Veteranii noștri cred în voi și sunt îngrijorați pentru voi. Implicarea lor spirituală în destinele și faptele voastre leagă de nezdruncinat generația de eroi ai Patriei. Astăzi ne plecăm capetele în fața memoriei luminoase a tuturor celor cărora Marele Război Patriotic le-a luat viața. În memoria fiilor, fiicelor, taților, mamelor, bunicilor, străbunicilor, soților, soțiilor, fraților, surorilor, rudelor și prietenilor. Ne plecăm capetele în fața veteranilor Marelui Război Patriotic care ne-au părăsit. Ne plecăm capetele în fața memoriei civililor uciși de bombardamentele barbare și de atacurile teroriste ale neonaziștilor. În fața camarazilor noștri de arme care au căzut în lupta împotriva neonazismului, în lupta dreaptă pentru Rusia.

Stimați veteranii noștri, camarazi, prieteni! Ziua de 9 Mai este întotdeauna o zi foarte emoționantă, emoționantă. Fiecare familie își onorează eroii, se uită la fotografii, la chipuri dragi și iubite, își amintește de rude, de poveștile lor despre cum au luptat și au muncit. Ziua Victoriei unește toate generațiile. Mergem înainte, bazându-ne pe tradițiile noastre vechi de secole și suntem încrezători că împreună vom asigura un viitor liber și sigur pentru Rusia, pentru poporul nostru unit! Glorie vitejilor Forțelor Armate! Pentru Rusia! Pentru victorie! Ura!”

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ucrainenii au atacat o rafinărie rusă cu drone la aproape 1200 km de graniță

Un atac ucrainean cu dronă a vizat o rafinărie rusă din republica Başchiria, situată la o distanţă de aproape 1.200 km de graniţa cu Ucraina, a declarat joi pentru AFP o sursă din cadrul forţelor de apărare ucrainene, relatează AFP şi Reuters, preluat de agerpres.ro.

Operaţiunea a fost realizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a anunţat o sursă din cadrul serviciilor de informaţii ucrainene.

“O dronă cu rază lungă de acţiune ‘a făcut o vizită’ în republica Başchiria, unde a lovit rafinăria Neftekhim Salavat (a gigantului rus) Gazprom”, situată în oraşul Salavat, a precizat sursa citată.

Potrivit acestei surse, drona a doborât un “record” zburând pe o distanţă de 1.500 de kilometri pentru a lovi această rafinărie, una dintre cele mai mari din Rusia.

Oraşul rusesc Salavat, cu 150.000 de locuitori, este situat la aproape 1.200 de kilometri de graniţa cu Ucraina.

Pe Telegram, liderul republicii Başchiria, Radi Khabirov, a confirmat că un atac cu dronă a vizat zona industrială Salavat în jurul orei locale 13:00 (08:00 GMT) şi a provocat “fum” într-o parte a rafinăriei, care însă “funcţionează normal”, conform acestuia.

“Aceasta este o încercare de a ne strica sărbătoarea”, a scris el, referindu-se la marcarea în Rusia, pe 9 mai, a victoriei asupra Germaniei naziste.

Ministerul local pentru situaţii de urgenţă a anunţat pe Telegram că incidentul nu a făcut victime şi nici nu a provocat vreun incendiu, iar la faţa locului au intervenit în jur de 30 de salvatori.

Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă de mai bine de doi ani, şi-a intensificat de la începutul anului atacurile asupra obiectivelor militare şi a instalaţiilor energetice ruseşti, aflate uneori la mare distanţă de graniţa sa.

Washingtonul a criticat, potrivit mass-media, aceste atacuri ale Kievului împotriva instalaţiilor energetice din Rusia şi a cerut încetarea acestora.

Rusia – Ucraina, ziua 784: Țara vecină denunță un nou atac masiv asupra infrastructurii sale energetice

Forţele ruse au întreprins în noaptea trecută un nou ”atac masiv” cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei, făcând cel puţin şase răniţi, au anunţat autorităţile ucrainene.

“Inamicul nu renunţă la planurile sale menite să-i priveze pe ucraineni de lumină. Un nou atac masiv contra industriei noastre energetice!”, a scrie pe Telegram ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko.

Aceste atacuri au vizat instalaţii de producţie şi de distribuţie electrică în regiunile Poltava (est), Kirovograd (centru), Zaporojie (sud), Lvov, Ivano-Frankovsk şi Viniţa (vest), a precizat el.

Diferite autorităţi locale au informat despre cel puţin şase răniţi în timpul nopţii: unul în regiunea Dnepropetrovsk (sud), unul în regiunea Kirovograd (centru), doi în Brovarî, lângă Kiev, şi cel puţin doi în capitala ucraineană.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Nici România, nici Republica Moldova n-au avut reprezentanți la parada de la Moscova. Șefa regiunii autonome Găgăuzia, invitată de Putin, susține că a reprezentat “întreaga Moldovă”

În timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sărbătorit “Ziua Europei” la Chișinău, șefa regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, a asistat la parada militară organizată la Moscova în cinstea Zilei Victoriei, declarând că reprezintă “întreaga Moldovă” în fața lui Putin.

Regimul Putin a organizat o paradă militară la Moscova, în ziua de 9 mai 2024, prin care Rusia a sărbătorit, separat de țările occidentale, Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Niciun șef de stat sau de guvern din țările care erau aliate cu URSS, în cel de-al doilea Război Mondial, n-au stat alături de președintele Putin. În schimb, un politician minor din Republica Moldova, Evghenia Guțul, membră a unui partid pro-rus, s-a dus la Moscova și a susținut că ea reprezintă acolo “întreaga Moldovă”. Evghenia Guțul este recent aleasă în funcția de guvernator (bașkan) al regiunii autonome Găgăuzia, care se află în sudul Republicii Moldova.

“La fel ca întregul popor sovietic multinațional, găgăuzii au îndurat cu fermitate toate greutățile și privațiunile războiului. De aceea astăzi ne numim pe bună dreptate moștenitorii Marii Victorii.
Dragii mei, mă adresez vouă de la Moscova. Parada din Piața Roșie va începe chiar într-o oră. Sunt onorată să reprezint Găgăuzia și toată Moldova la acest eveniment. Îi mulțumesc președintelui Rusiei Vladimir Vladimirovici Putin pentru că m-a invitat să particip la evenimente festive. Acesta este un semn înalt de prietenie și încredere între popoarele noastre. Am făurit Marea Victorie împreună și astăzi suntem din nou aici pentru că face parte din istoria noastră comună. Nimeni nu poate rupe prietenia noastră veche de secole!”, a susținut bașkana Găgăuziei într-un mesaj în limba rusă, postat pe facebook.

Evghenia Guțul a postat și o fotografie care ar fi fost realizată în Piața Roșie din Moscova, într-o tribună. În această imagine, Guțul apare alături de un bărbat și de o femeie despre care afirmă că sunt Ilan Șor și Marina Tauber. Ambii sunt politicieni din Republica Moldova, foarte controversați. Ilan Șor este șeful partidului Șor (de opoziție) iar Marina Tauber este o deputată din partidul Șor. La rândul ei, Guțul fusese aleasă guvernator al Găgăuziei ca reprezentantă a aceluiași partid.

Nici România, nici Republica Moldova nu au avut reprezentanți oficiali la parada militară din 9 mai 2024 de la Moscova. În aceste zile, președintele Klaus Iohannis se află în vizită de lucru în SUA. La rândul ei, președinta Maia Sandu s-a aflat, la 9 mai, la Chișinău, unde a sărbătorit “Ziua Europei”. Pe de altă parte, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a anunțat că “țările neprietenoase nu au fost invitate la paradă pentru al treilea an consecutiv”. “Nu au mai fost invitați din 2022 pentru că regimurile din aceste țări urmăresc – hai să formulăm – o politică neprietenoasă. Am introdus acest termen, dar de fapt duc o politică agresivă față de țara noastră. Ei o formulează ca provocând o înfrângere strategică. Noi îl formulăm drept un război hibrid”, a declarat Maria Zaharova.

Acum câțiva ani, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, fusese primit de președintele Putin la Moscova. La acel moment, Putin i-a făcut cadou lui Dodon o hartă a “Moldovei mari”. Harta reprezenta Moldova lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați până la Nistru. Se vede o ciudată asemănare între harta oferită de Putin unui fost președinte pro-rus și declarația guvernatoarei pro-ruse Evghenia Guțul, care susține că ea reprezintă “întreaga Moldovă”.

În ziua de 8 mai 2024, agenția oficială de presă TASS anunța că președintele Putin a trimis telegrame de felicitare, în cinstea “Zilei Victoriei în Marele Război Patriotic”, către “liderii” din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Abhazia și Osetia de Sud, “ca și către popoarele din Georgia și Moldova”. Nu este clar cum ar fi ajuns telegrama adresată “poporului Republicii Moldova” la Evghenia Guțul. Pe de altă parte, în lista celor felicitați de Putin se remarcă Abhazia și Osetia de Sud. Acestea nu sunt țări ci sunt componente ale Georgiei – o țară desprinsă din fosta URSS, care încearcă să intre în UE. Drept represalii, militari ai Rusiei ocupă ilegal regiunile Osetia de Sud și Abhazia.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Rusia nu a invitat “țările neprietenoase” să trimită reprezentanți la parada militară de la Moscova, din 9 mai. De fapt, este vorba de acele țări democratice care au condamnat atacarea Ucrainei de către Rusia și au impus sancțiuni contra regimului Putin.

“Țările neprietenoase nu au fost invitate la paradă pentru al treilea an consecutiv. Nu au mai fost invitați din 2022 pentru că regimurile din aceste țări urmăresc – hai să formulăm – o politică neprietenoasă. De fapt, duc o politică agresivă față de țara noastră”

Maria Zaharova,

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe

Evghenia Guțul este un politician minor din Republica Moldova, care a fost aleasă în funcția de guvernator (bașkan) al regiunii autonome Găgăuzia cu susținerea partidului Șor. Partidul Șor este un partid de opoziție, pro-rus. Liderii acestui partid sunt acuzați de fraude economice și de inițierea unor proteste ilegale în Republica Moldova.

“Sunt onorată să reprezint Găgăuzia și toată Moldova la acest eveniment. Îi mulțumesc președintelui Rusiei Vladimir Vladimirovici Putin pentru că m-a invitat să particip la evenimente festive. Acesta este un semn înalt de prietenie și încredere între popoarele noastre”

Evghenia Guțul,

Guvernatoarea Găgăuziei

Guvernatoarea Unității Teritorial Administrative Găgăuzia a fost aleasă în această funcția cu susținerea partidului Șor, care are o orientare pro-rusă.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Criză de teste de sarcină în localitățile rămase fără păcănele


Ilustrație: Marian Avramescu

Legea prin care a fost interzisă prezența păcănelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori se poate dovedi o strategie foarte bună a statului român de creștere demografică.

Deja, în localitățile care au mai puțin de 15.000 de locuitori, testele de sarcină sunt aproape imposibil de găsit.

Stocurile farmaciilor sunt epuizate în aceste localități.

Aceasta, pentru că amatorii de păcănele au început serios să…



Source link

Codul rutier s-ar putea schimba. Legi avem, dar sunt fentate. Premierul crede că accidentele au loc din cauza drumurilor înguste

Suntem țara cu cele mai periculoase şosele din Europa. Ultimele date EUROSTAT ne plasează pe primul loc cu 86 de morţi la 1 milion de locuitori. Adică dublu faţă de media europeană şi de aproape 4 ori mai multe victime decât în Suedia, ţara cu cele mai sigure şosele. În acest context, premierul Marcel Ciolacu susține că trebuie schimbată legislația, însă el consideră că accidentele se întâmplă din cauza șoselelor prea înguste și a mașinilor prea puternice.

Marcel Ciolacu susține că legislația din România este prea relaxată, iar mașinile „prea puternice” ar fi una din cauzele accidentelor din țara noastră.

“Am vorbit și eu cu domnul Aur. Vor fi… avem… șosele prea înguste și mașini prea puternice. Avem o legislație relaxată. În momentul în care statistic ajungi pe primul loc, în momentul ăla trebuie să facă modificările legislative, până când revii într-o medie europeană”, a spus Ciolacu într-o conferință de presă.

De-a lungul timpului, specialistul în conducere defensivă, Titi Aur, a spus că “Guvernul nu înțelege că România are o problemă națională și că se moare pe șosele”. 

Titi Aur pledează pentru educație și coerciție, ca măsuri combinate, care să fie aplicate printr-o schimbare a legislației și a paradigmei, iar schimbarea să vină de la cel mai înalt nivel al statului.

Așa cum s-a întâmplat în Franța și în alte state europene în care fenomenul a fost redus masiv.

Românii ar trebui să învețe din primii ani de școală normele circulației sigure, iar la școala de șoferi să fie reintroduse cursurile care au fost scoase după 1989 pentru a face școlile mai atractive financiar, unde nici măcar nu mai este obligatorie prezența la partea teoretică, spune expertul.

Oamenii nu mai vin să învețe să conducă la școala de șoferi, ci doar ca să obțină permisul de conducere, nuanță care face diferența, uneori, între viață și moarte.

Confiscarea mașinii și anularea – nu suspendarea – permisului de conducere ar trebui să fie primele măsuri pe care statul ar trebui să le impună, la pachet cu educația permanentă, din primii ani de școală până la școala de șoferi și după pentru a descuraja tragedia de pe șosele din România, spune Titi Aur, potrivit Europa Liberă.

Legea Anastasia, în vigoare, dar Vlad Pascu nu și-a primit sentința

Vlad Pascu a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia, sub acuzațiile de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului. 

La primul termen al procesului, el şi-a recunoscut faptele şi a cerut, iar instanţa i-a admis, judecarea în procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor. Pentru ucidere din culpă, dacă va fi găsit vinovat, Pascu va primi o pedeapsă cuprinsă între 2 ani şi 7 ani de închisoare. 

Instanța n-ar mai putea dispune suspendarea executării pedepsei, pentru că, la data comiterii accidentului de la 2 Mai, intrase deja în vigoare „Legea Anastasia”.

Oricum, la pedeapsa principală pe care Vlad Pascu ar putea-o primi i se va adăuga câte o treime din pedepsele pentru celelalte infracțiuni de care e acuzat:

● vătămare corporală din culpă (închisoare de la 4 luni la 16 luni sau amendă);
● conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive (închisoare de la unu la 5 ani sau amendă); 
● părăsirea locului accidentului (închisoare de la 2 la 7 ani). 

Prin avocaţi, părinţii tinerilor ucişi în accident ceruseră ca Pascu să fie judecat nu pentru ucidere din culpă, ci pentru omor calificat, pedepsit cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani, dar judecătoarea Popoviciu a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

România, pe primul loc în UE în funcţie de numărul deceselor cauzate de accidente rutiere

Anul trecut, aproximativ 20.400 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în Uniunea Europeană (UE), în uşoară scădere de 1% faţă de 2022, cele mai sigure drumuri fiind în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Danemarca (27/million), în timp ce Bulgaria (82/million) şi România (81/million) au raportat cele mai ridicate rate ale mortalităţii în 2023, aproape dublu faţă de media din UE (46), conform cifrelor publicate recent de Comisia Europeană.

Aceste date arată o imagine contrastantă între statele-membre. Dacă la nivelul UE, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2023 a scăzut cu 10% faţă de 2019, tendinţa descendentă s-a temperat în mai multe state-membre.

Din 2019, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut foarte puţin în Spania, Franţa şi Italia, în timp ce în Irlanda, Letonia, Ţările de Jos, Slovacia şi Suedia a crescut. În schimb, în ultimii patru ani, Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria şi Polonia sunt pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 50% a deceselor rutiere şi a vătămărilor grave până în 2030.

În cazul României, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2023 a scăzut cu 5% faţă de 2022 şi cu 17% faţă de 2019.

Rafila dă o veste bună pentru tratamentul cancerului: se înființează primul centru de Protonoterapie din Europa de Sud-Est

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că joi a fost demarat studiul de piaţă pentru construcţia, la Institutul Oncologic Bucureşti, a primului Centru Naţional de Protonoterapie din Europa de Sud-Est, potrivit spotmedia.ro.

Protonoterapia presupune utilizarea protonilor pentru a furniza o doză de radiaţii care ucid celulele tumorale.

“Protonoterapia se va face, pentru prima oară, în România! Un pas hotărât în direcţia corectă, după cele 7 centre noi de radioterapie deblocate şi finanţate de MS.

Astăzi am demarat studiul de piaţă pentru construcţia, la Institutul Oncologic Bucureşti, a primului Centru Naţional de Protonoterapie din Europa de Sud-Est”, a scris ministrul pe Facebook.

El a afirmat că va fi cea mai mare investiţie în echipamente medicale destinate pacienţilor oncologici pe care a derulat-o Ministerul Sănătăţii.

“Este cea mai mare investiţie în echipamente medicale destinate pacienţilor oncologici pe care a derulat-o Ministerul Sănătăţii. Este o datorie de onoare pentru noi să derulăm şi să finalizăm proiectele pe care le începem”, a mai scris Rafila.

Revoluţionar: o nouă terapie pentru tratarea a cinci tipuri de cancer

Cele cinci tipuri de cancer asupra cărora se desfăşoară investigaţia sunt mielomul multiplu, leucemia, tumorile de prostată, de plămân şi glioblastomul. Acest tratament constă în introducerea unui tip de proteine artificiale, numite BITE, în sistemul imunitar al pacientului pentru a acţiona ca anticorpi. Aceste molecule au două extremităţi care acţionează ca nişte punţi: o extremitate a BITE se uneşte cu o proteină specifică în celula tumorală, iar cealaltă activează celulele T ale pacientului pentru a anihila celulele canceroase.

Celulele T sunt celule ale sistemului imunologic capabile să detecteze şi să atace celulele cu virus ale organismului. Totuşi, nu sunt întotdeauna eficiente, iar unele celule canceroase reuşesc să eludeze riposta lor imunitară. “Moleculele BITE acţionează asemeni unor ochelari pentru celulele noastre T. Ele permit acestora ‘să vadă’ celulele canceroase ca un duşman natural şi să le atace”, a explicat dr. Peter Kufer, creator al terapiei. “Să stârpim rădăcina înainte să crească, aceste este obiectivul nostru”, a explicat el, potrivit Agerpres. Vicepreşedinta companiei medicale Amgen pentru Europa, Isma Benattia, a precizat: “Avem peste 50 de molecule în dezvoltare, 20 dintre ele destinate oncologiei, dar avem şi numeroase proiecte în domeniul bolilor cardiovasculare, neuroştiinţei, inflamaţiilor şi sănătăţii osoase.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

VIDEO. STB are un nou site. Cum să-l utilizezi

Societatea de Transport București (STB) anunță că are un site nou.

“Avem site nou! Intră pe www.stb.ro

STB este mai accesibil și în varianta digitală. Începând de astăzi avem un site nou, cu o interfață dinamică, utilă și ușor de accesat”, a anunțat STB, pe rețelele de socializare.

”Noua platformă de comunicare a STB prezintă activitatea societății într-un mod transparent, include funcții noi și informații utile pentru călători. Totul interactiv și ușor de folosit”, a declarat directorul Societății de Transport București, Daniel Istrate.

“Accesibil: atât în varianta desktop, cât și de pe mobil (vezi link: www.stb.ro)

Util: Noul site integrează funcții noi

Planifică-ți călătoria (accesează link: https://www.stb.ro/index)

 Formulează o petiție (accesează link: http://petitii.stb.ro/formular)

 Modalități de plată (accesează link: https://www.stb.ro/modplata)

 Dinamic: informații prezentate interactiv și funcții ușor de accesat”, descrie STB noul său site.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Rusia și China subiectele principale ale alegerilor prezidențiale din Lituania

În Lituania va avea loc duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care au drept de vot circa 2,5 milioane din cei 2,8 cetăţeni; AFP remarcă într-un comentariu difuzat joi că subiectele cele mai importante din campania electorală au fost legate de apărare, în contextul eforturilor de întărire a securităţii în faţa Rusiei, potrivit agerpres.ro.

Mulţi lituanieni se tem că ţara lor ar putea fi următoarea ţintă a agresiunii Moscovei, dacă forţele ruse înving în războiul din Ucraina. Directorul Centrului de Studii Est-Europene, Linas Kojala, rezumă situaţia arătând că “înţelegerea ameninţării ruse în Lituania este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord în această privinţă”.

Sondajele îl creditează cu un avans confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi pe preşedintele în exerciţiu, fostul bancher Gitanas Nauseda, în vârstă de 59 de ani, aflat la sfârşit de mandat. În cursă s-au mai înscris şefa guvernului, Ingrida Simonyte (49 de ani), şi un avocat cunoscut, Ignas Vegele (48 de ani).

Turul al doilea al alegerilor va avea loc la sfârşitul lui mai, iar observatorii anticipează o victorie a lui Nauseda, care ar urma să obţină 35% din voturi în primul tur conform celui mai recent sondaj, faţă de 12% din voturi pentru Vegele şi 10% pentru Simonyte.

Şeful statului reprezintă Lituania la summiturile UE şi NATO şi decide alături de guvern politica externă a ţării, având obligaţia de a consulta guvernul şi parlamentul pentru numirile în cele mai importante funcţii oficiale.

Poziţiile principalilor trei candidaţi, similare în privinţa Rusiei, sunt diferite în legătură cu relaţiile cu China, tensionate în ultimii ani de problema Taiwanului.

Vegele, care s-a remarcat contestând vaccinarea obligatorie în timpul pandemiei de COVID-19, se prezintă ca o alternativă la politicienii clasici şi promite o guvernare mai transparentă.

Simonyte este conservatoare din punct de vedere fiscal şi are opinii liberale în domeniul social, susţinând în special parteneriatele homosexuale, controversate încă în rândul lituanienilor majoritar catolici. Ea candidează a doua oară, după ce a pierdut în faţa lui Nauseda turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2019.

Potrivit analistului Ramunas Vilisauskas de la Universitatea din Vilnius, “doamna Simonyte este susţinută de alegătorii partidului conservator şi de liberali, în timp ce domnul Nauseda este un candidat de stânga în privinţa politicii economice şi sociale. În ceea ce îl priveşte pe Vegele, el va primi sprijinul celor care doresc pur şi simplu schimbarea”.

Lituania, fostă republică sovietică, în prezent membră a NATO şi a Uniunii Europene, este cunoscută ca una din principalele donatoare pentru Ucraina şi pentru cheltuielile ridicate cu apărarea, de 2,75% din produsul intern brut. În săptămânile următoare, guvernul va prezenta propuneri de majorare a bugetului apărării până la 3% din PIB.

Fondurile respective vor fi utilizate în special pentru achiziţia de tancuri şi de sisteme de apărare antiaeriană, precum şi pentru primirea pe teritoriul lituanian a unei brigăzi din forţele armate germane; Berlinul intenţionează să disloce în Lituania circa 5000 de militari până în 2027.

Niciunul din cei trei candidaţi menţionaţi nu pare să conteste proiectele respective, însă Vegele a promis că dacă va fi ales va cere auditarea apărării pentru a gestiona eficient partea financiară.

Dezbaterile de politică externă, în special privind relaţiile cu China, au fost declanşate de multe ori de disensiunile între preşedinte şi conservatorii conduşi de rivala acestuia, Simonyte.

În 2021, Lituania a permis deschiderea unei ambasade taiwaneze de facto la Vilnius sub numele de ţară, Taiwan, în loc de cel al capitalei Taipei acceptat în practica diplomatică pentru a nu deranja Beijingul, iar relaţiile bilaterale chino-lituaniene au devenit mai tensionate. Au urmat controverse pe plan intern, unii politicieni lituanieni cerând remedierea legăturilor cu China în interesul economiei Lituaniei.

“Reacţia Chinei la deschiderea oficiului (diplomatic taiwanez – n. red.) a fost mai dură decât se anticipa, ceea ce a declanşat dezbaterea”, arată Kojala, adăugând că unele companii lituaniene au avut de suferit.

În campania electorală, Nauseda a declarat că consideră necesară schimbarea denumirii reprezentanţei diplomatice respective, însă Simonyte s-a opus ideii. Vegele a fost de partea preşedintelui, apreciind că decizia de a accepta numele de Taiwan a fost “nesocotită”.

Un aliat al lui Navalnîi a fost atacat violent în Lituania

Leonid Volkov, un aliat de top și strateg al lui Alexey Navalnîi, ar fi fost agresat în apropierea casei sale din Vilnius. Potrivit purtătoarei de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Yarmish, un agresor a spart un geam al mașinii lui Volkov și i-a pulverizat gaze lacrimogene în ochi înainte de a-l lovi cu un ciocan, notează Euronews.

Aliații și familia regretatului disident rus au promis că vor continua campania anti-Putin în ciuda intimidărilor și amenințărilor.

Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, a calificat atacul drept “șocant” pe X.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 785. Leo Docherty, ministrul britanic al Apărării: Trebuie să privim războiul din Ucraina în termeni de ani, nu de luni

Ministrul Apărării al Marii Britanii, Leo Docherty, avertizează că actualul război dintre Rusia și Ucraina trebuie privit “în termeni de ani, nu de luni”.

Oficialul britanic a transmis acest mesaj în ziua de 8 mai 2024, cu prilejul unei vizite pe care a efectuat-o la București.

“Este responsabilitatea noastră, a tuturor, având în vederea gravitatea situaţiei operaţionale în Ucraina, să vedem ce putem face, deoarece trebuie să privim acest conflict în termeni de ani, nu de luni. Acesta va fi un an important şi toţi prietenii Ucrainei trebuie să vadă ce pot oferi, iar noi facem asta”, a declarat ministrul Docherty.

Oficialul britanic a opinat că anul 2024 “va fi un an critic în ceea ce priveşte asigurarea faptului că ucrainenii pot să îşi consolideze poziţia şi să se apere în mod corespunzător, în special în contextul în care ne apropiem de Summitul NATO din luna iulie”. Ministrul britanic a precizat că principalii membri ai NATO au încercat să ofere Ucrainei “orice muniţie, tehnologie sau echipament disponibile”.

“Guvernul dumneavoastră a fost extrem de generos. Apreciem generozitatea şi dinamismul guvernului român în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei”, a subliniat ministrul britanic în fața jurnaliștilor români.

Cel mai recent, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va ceda un sistem de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina. Discuția pe acest subiect s-a purtat în cursul întrevederii de la Casa Albă, dintre președinții Joe Biden și Klaus Iohannis.

Citește și:

Condiția lui Iohannis pentru a ceda Ucrainei un sistem Patriot. România oferă sprijin militar Ucrainei doar dacă nu afectează propria apărare

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Creditele ipotecare au crescut cu 29% în primul trimestru din 2024

Creditele ipotecare noi acordate în primele trei luni ale acestui an au totalizat aproximativ 1,1 miliarde de euro la nivel naţional, în creştere cu circa 29% faţă de nivelul înregistrat în primele trei luni din 2023, arată un raport realizat de compania de consultanţă financiară SVN Romania | Credit & Financial Solutions, din acest volum fiind excluse refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările.

În total, raportările realizate de Banca Naţională a României (BNR) indică un volum de credite ipotecare acordate în România în trimestrul I din acest an de 2,15 miliarde de euro, în creştere cu peste 95% faţă de volumul de 1,1 miliarde de euro raportat pentru trimestrul I din 2023, acestea incluzând însă şi refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările, conform unui comunicat al companiei.

“Piaţa ipotecară din România este într-o revenire puternică de mai multe luni, coroborată şi cu creşterea numărului de locuinţe vândute, care a fost de aproape 19% în primele trei luni din acest an faţă de perioada similară din 2023. Având în vedere rezultatele din primul trimestru din acest an, 2024 va fi un an cu un reviriment puternic, pregătindu-se astfel terenul pentru un 2025 care ar putea aduce un nou record de credite ipotecare acordate, în funcţie şi de dimensiunea stocului de locuinţe aflate la vânzare şi de evoluţia macroeconomică locală. Încrederea consumatorilor a revenit însă la un nivel bun iar dobânzile urmează o tendinţă de scădere continuă”, a declarat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania | Credit & Financial Solutions, citat în comunicat.

Potrivit sursei citate, creşterea pieţei de creditare ipotecară din primele luni ale acestui an s-a înregistrat într-un context în care dobânzile fixe, majoritare în ceea ce priveşte tipul de credite ipotecare contractate în 2024, au înregistrat noi scăderi, fiind “doborât” şi pragul de 5% pe an, cea mai bună ofertă ipotecară cu dobândă fixă existentă în acest moment pe piaţă fiind cu o dobândă de 4,9% pe an.

Consultanţii SVN Credit Romania estimează că şi dobânzile variabile vor înregistra reduceri, cel mai probabil în ultimul trimestru din acest an, fără a se înregistra însă un nivel semnificativ de scădere, dobânzile fixe urmând să rămână şi în următoarele 12 luni cele mai avantajoase.

“Pentru cei care au un credit ipotecar cu dobândă variabilă şi nu au refinanţat până în prezent, în această perioadă ar fi un posibil ultim tren să facă acest pas. IRCC va scădea, însă nu va fi nivelul aşteptat, cel puţin nu iniţial, astfel încât dobânzile fixe vor continua să fie mai atractive, debitorii putând să revină la dobânzi variabile în viitor, printr-o refinanţare, în momentul în care acestea vor redeveni avantajoase”, a adăugat Alexandru Rădulescu.

În ceea ce priveşte rezultatele înregistrate în 2023, datele BNR arată că anul anterior au fost acordate în total în România credite ipotecare în valoare de 6,4 miliarde de euro, estimările SVN Credit Romania indicând un volum de credite ipotecare noi acordate de aproximativ trei miliarde de euro, sau 46% din totalul înregistrat.

Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel naţional în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce preţul mediu la nivel naţional al unui imobil tranzacţionat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creştere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

EXCLUSIV. Băneasa nu e lăsat aeroport de rezervă pentru Otopeni. Avioanele de pe Otopeni, nevoite să treacă munții într-un motor, în caz de urgență

Aeronavele care sunt nevoite să aterizeze de urgență după decolarea de pe Otopeni sau înainte de aterizarea pe acest aroport, în cazul unor defecțiuni ale avionului sau a unor probleme la sol, sunt nevoite să traverseze Carpații, chiar și într-un motor, până la Sibiu.

Pentru orice zbor este stabilit un aeroport de rezervă, la decolare sau la aterizare, ce poate fi folosit în cazul unei defecțiuni survenite la aeronavă sau a unor probleme în aeroportul stabilit inițial.

Firește, în cazul Aeroportului Internațional “Henri Coandă” Otopeni, cel mai apropiat aeroport, ce ar putea fi stabilit drept rezervă este Băneasa.

Cu toate acestea, fiind invocate insuficientele măsuri de siguranță de la sol, Băneasa nu este desemnat aeroport de rezervă pentru Otopeni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Carpații, provocare obligatorie

Conform regulilor din aviația civilă, aeroportul de rezervă trebuie să fie situat la o distanță maximă de 30 minute – o oră de zbor, față de aeroportul stabilit inițial.

În cazul “Henri Coandă” Otopeni, Sibiul este stabilit, de cele mai multe ori, aeroport de rezervă.

Acest lucru înseamnă că o aeronavă cu defecțiune survenită la unul dintre motoare, de exemplu, este nevoită să traverseze Munții Carpați într-un singur motor.

Surse din cadrul Companiei Naționale de Transport Aerian TAROM S.A. au explicat, pentru cotidianul național “România liberă”, că și piloții cu foarte mare experiență au emoții, dacă sunt puși în situația de a traversa Munții Carpați cu o aeronavă într-un singur motor.

De ce nu Craiova sau Constanța

Având în vedere distanța, aeroporturile din Craiova sau Constanța ar fi putut fi stabilite ca rezerve pentru “Henri Coandă” Otopeni.

La Craiova sunt însă operate lucrări la o pistă.

“Mihail Kogălniceanu” Constanța este rar dat aeroport de rezervă pentru “Henri Coandă” Otopeni, din cauza multiplelor exerciții cu avioane militare desfășurate acolo.

Nici Brașovul nu este o soluție de rezervă pentru Otopeni, tot din cauza insuficientelor măsuri de verificare/siguranță a pasagerilor, ca în cazul Băneasa.

Băneasa a fost primul aeroport al Capitalei.

A fost construit pe un teren pus la dispoziție cu titlul de donație de aceiași proprietari ai terenului Fermei Băneasa și care au ridicat pe Bulevardul Kisellef clădirea Aeroclubului României.

După anul 1990, TAROM opera curse interne și externe de pe Aeroportul Băneasa și au apărut și companiile private, pentru că erau taxele mai mici.

Apogeul traficului  a fost atins odată cu operarea BlueAir și Wizzair concomitent cu retragerea greu de explicat a TAROM pe Otopeni.

PD-L a schimbat conducerea aeroportului și, sub pretextul unificării conducerilor, a transferat Aeroportul Băneasa în componența nou inființatei companii AIBO.

În decursul anilor, terenul Aeroportului Băneasa a reprezentat o țintă importantă pentru rechinii imobiliari.

În anul 2002 o cursă ATR a decolat pe pista 07 și s-a întors pe pista 25.

Dacă la decolare echipajul nu a observat nimic anormal, la întoarcere, fiind pe panta de aterizare, au constatat ridicarea unei antene de telefonie mobilă exact în acul pistei și doar la circa 20 de metri sub avion.

În urma sesizării, antena a fost îndepărtată.

În 2022, presa a relatat un tun imobiliar prin care s-a construit ilegal un bloc în axul pistei 07, imobil cu o înălțime ce depășea cu circa 3-5 etaje nivelul admis și care se afla la circa 30-40 metri sub panta de aterizare.

Din cauza “greilor” din zonă, s-a forțat puternic închiderea fabricii  ROMAERO și a aeroportului.

Citește și:

Direcția Tehnică a TAROM, ruptă de compania de stat. Ce înseamnă pentru transportatorul aerian

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Infografic FES România: Evoluția încrederii românilor în Uniunea Europeană, în contextul alegerilor europarlamentare

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, a publicat un infografic cu privire la încrederea românilor în Uniunea Europeană cu ocazia Zilei Europei, înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.

Rezultatele mai multor cercetări de tip Eurobarometru indică o creștere constantă a încrederii românilor în Uniunea Europeană între anii 2018 și 2024, în timp ce încrederea în guvernul național a cunoscut o ușoară scădere. În 2018, doar o treime din cetățenii României declarau că au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce în 2024 această proporție a crescut la 52%. În schimb, încrederea în guvernul național era exprimată de 25% dintre români în 2018, iar în 2024 această cifră a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 22%.

În România, situația nu este neapărat una specială în acest sens, deoarece în aproape toate statele Uniunii Europene există mai mulți cetățeni care au încredere în Uniunea Europeană decât în Guvernul Național. Cu toate acestea, România se evidențiază prin una dintre cele mai mari discrepanțe în acest sens. În 2024, aproape 58% dintre cetățenii UE27 declară că au încredere în Uniunea Europeană și doar 41% dintre ei că au încredere în guvernul național, ambele proporții fiind relativ stabile în ultimii 6 ani.

Statisticile arată că distribuția încrederii în Uniunea Europeană și guvernul național este relativ stabilă și în interiorul țării. În 2024, 52% dintre români declarau că au încredere în Uniunea Europeană, cu cele mai mari scoruri de încredere în zona București-Ilfov (57%). Tot locuitorii din București-Ilfov prezintă și cea mai mică încredere în guvernul național, doar 18%, în comparație cu media națională de 22%.

Cu toate că românii nu manifestă neapărat încredere în guvern, Eurobarometrul 538 indică faptul că aceștia au încredere considerabilă în administrația locală. Aproximativ 49% dintre români afirmă că au încredere în administrația locală în 2024, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul nivelului de încredere în guvernul național și un scor doar puțin inferior în comparație cu încrederea în Uniunea Europeană. Încrederea în administrația locală variază semnificativ între regiunile de dezvoltare. În zona București-Ilfov, doar 40% dintre cetățeni declară că au încredere în administrația locală, în timp ce în zona Nord-Vest acest procent ajunge la 60%.

Încrederea românilor în Uniunea Europeană este dublată și de un nivel foarte ridicat de optimism pentru viitorul Uniunii Europene, în general, și pentru viitorul propriei lor regiuni. În 2024, 72% dintre români se declarau optimiști în legătură cu viitorul regiunii în care trăiesc, față de media UE27 de 66%. Similar, 61% dintre români se declarau optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene în general, față de media UE27 de 55% dintre cetățeni.

Încrederea românilor în Uniunea Europeană și optimismul cu care își privesc viitorul se reflectă și în așteptările privind prezența la vot pentru alegerile din 9 iunie 2024. Conform Eurobarometrului 538/2024, 53% dintre respondenții din România declară că se vor prezenta la vot la alegeri. Această prezență la vot ar fi cea mai mare din istoria alegerilor europarlamentare în România, superioară chiar și prezenței record la alegerile europarlamentare din 2019, când 51% dintre români și-au exprimat votul.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Premierul a sesizat că plătim aceeași bani pentru cantități mai mici și cere sancțiuni pentru comercianți

Premierul Marcel Ciolacu anunţă că urmează să fie elaborată o reglementare în baza căreia producătorii vor fi obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj, în cazul în care au redus gramajul unui produs.

Prim-ministrul a precizat, în debutul şedinţei de Guvern, că fenomenul este tot mai prezent în statele europene, inclusiv în România.

“Unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari. Consider că aceasta este o formă de înşelăciune împotriva consumatorilor! Este de fapt o scumpire ‘camuflată’, nejustificată economic, sub un ambalaj foarte asemănător. Cer tuturor autorităţilor de control din România să intervină urgent! Iar în paralel, să pregătim o reglementare, pe modelul francez: producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, dacă preţul produsului a rămas neschimbat. Şi, evident, sancţiuni dure pentru nerespectarea acestei obligaţii”, a precizat Ciolacu.