30.5 C
București
luni, 24 iunie 2024
AcasăSpecialDeriva antiliberală a liberalismului românesc (II)

Deriva antiliberală a liberalismului românesc (II)

Într-o măsură substanţială, această clasă de mijloc, presupus liberală, s-a lăsat coruptă – nu numai în ceea ce priveşte foloasele materiale, dar mai ales în ceea ce priveşte modul de a gândi şi de a-şi stabili priorităţile în viaţă. După 1990, disoluţia marii industrii cea­u­şiste, inflaţia galopantă, dificultăţile de adaptare la economia de piaţă au produs – cum se ştie – destule categorii despre care s-a spus că „au pier­dut trenul“ tranziţiei. Mai ales muncitori din in­dus­trie, mineri, dar şi pen­sionari ori agricultori au îngroşat după un timp nu numai votanţii de stânga ai PSD, dar şi pe cei ai par­tidelor naţionaliste şi ex­tremiste, precum PUNR şi PRM. Apogeul s-a atins în 2000, când C.V. Tudor a obţinut 22% din voturi în alegerile pre­zidenţiale şi a intrat în al doilea tur de scrutin. De atunci, aceşti „perdanţi ai tranziţiei“ au început să se adapteze no­i­lor situaţii: foarte mulţi au plecat la mun­că în străinătate, alţii şi-au găsit ceva de lucru în ţară, alţii au ieşit la pensie.

Dar, după părerea mea, mai ales din 2008 înainte, odată cu apariţia crizei, a devenit vizibilă o nouă categorie de perdanţi – îi numesc „perdanţii aderării“. Aceştia for­mează acum, în parte, electoratul po­ten­ţial al PNL.

Este vorba despre oameni mai tineri – nu neapărat foarte tineri – aflaţi mai sus pe scara socială, care au intrat în viaţa activă du­pă 1990 şi care în primii ani de după 2000 şi-au făcut imense iluzii asupra a ceea ce vor obţine odată cu aderarea României la UE. Oportunităţi de carieră, excursii în străinătate, bani, achiziţii de bunuri diverse – totul părea la un mo­ment la îndemână. Să mai spunem şi că mulţi dintre aceşti oameni nu erau nici foarte educaţi, nici foarte pregătiţi pentru o competiţie autentică; aveau în schimb enorme aşteptări. De multe ori erau ab­solvenţi ai unor universităţi private sau ai unora de stat nou înfiinţate şi discutabile, cu diplome luate la repezeală fără prea multă ştiinţă; această categorie, în plus, era lipsită – într-o proporţie însemnată – de repere morale sănătoase. Poate chiar mai rău, pentru ea libertăţile şi facilităţile de care începuse a se bucura – de la li­bertatea cuvântului la cea a călătoriilor fă­ră viză în Europa – păreau veritabile da­ruri naturale, precum lumina soarelui. Că ele fuseseră obţinute cu greu şi că, în principiu, erau complet „nenaturale“ şi revocabile – nu le trecea prin minte în mod serios. Toată agitaţia făcută în jurul denunţării comunismului şi a Securităţii îi lăsa aproape indiferenţi: pur şi simplu, crescuseră năvalnic şi fără memorie ist­o­rică şi simţeau nevoia să privească numai în prezent şi eventual în viitorul imediat.

Citeşte continuarea în Revista 22.

Cele mai citite

VIDEO. Incendiu la fabrica de baterii cu litiu din Coreea de Sud! 22 de angajați au murit

O fabrică de baterii cu litiu din Coreea de Sud a luat foc după ce mai multe baterii au explodat luni. 22 de angajați...

Netanyahu, despre când s-ar putea încheia luptele din Rafah

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a afirmat seara trecută că luptele "intense" împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, unde armata...

Ce prevede legea salariului minim european

Guvernul a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie...
Ultima oră
Pe aceeași temă