Puterea de cumpărare a banilor depuşi de români în bănci la începutul acestui an a scăzut cu 0,7% în primele trei luni ale anului, din cauza inflaţiei în creştere.
Creşterea preţurilor de consum a atins, în luna martie 2011, unul dintre cele mai înalte valori din ultimii patru ani şi cel mai mare de la începutul crizei. În condiţiile în care, în toată această perioadă, dobânzile oferite de bănci la depozite au scăzut, se pune problema cât de avantajoasă mai este economisirea prin depozit bancar. Potrivit unui calcul RL bazat pe datele Băncii Naţionale a României, puterea de cumpărare a banilor depuşi în bănci la începutul anului a scăzut, în medie, cu 0,7% până la finele lunii martie.
Altfel spus, din 10.000 de lei puşi într-un depozit în ianuarie au mai rămas, la 31 martie doar 9.930 de lei, în termeni reali. Cu banii depuşi în bancă în ianuarie românii au putut cumpăra mai puţin decât ar fi făcut-o la momentul constituirii depozitului. În plus, nici perspectivele pentru următoarele luni nu sunt îmbucurătoare în condiţiile în care banca centrală nu doar că a majorat prognoza privind inflaţia anuală de la 3,6% la 5,1%, dar a lăsat de înţeles că nu are de gând să majoreze prea curând dobânda de politică monetară. Băncile din România administrează aproximativ 16 milioane de conturi, iar valoarea totală a depozitelor constituite de populaţie se ridică la peste 65 de miliarde lei.
Impozit pe pierdere
Pe lângă inflaţie, un alt duşman al economisirii demn de luat în seamă este fiscalitatea. Spre deosebire de majoritatea statelor UE, Guvernul României ia un impozit de 16% pe dobânzile obţinute de clienţii băncilor contribuind astfel la scăderea atractivităţii produselor bancare. Calculele băncilor arată că, la nivelul de dobândă din ianuarie contribuţia în sens negativ a impozitului de 16% era de 0,3%.
Pentru exemplificare luăm un depozit pe trei luni (cea mai căutată maturitate de pe piaţă) constituit în luna ianuarie, 2011. Dobânda medie era, potrivit BNR, de 7,2% pe an sau 1,8% la trei luni. La un depozit de 10.000 de lei aceasta înseamnă un câştig din dobândă de 180 de lei. Scăzând impozitul, mai rămân 151,2 lei. În perioada ianuarie-martie 2011, creşterea preţurilor de consum a fost, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), de 2,2%. Adică valoarea reală a celor 10.000 de lei a scăzut cu 220 de lei, în timp ce randamentul depozitului a adusdoar 151 de lei. Mai clar, valoarea bunurilor ce pot fi achiziţionate cu suma aflată în depozit este mai mică cu 70 de lei sau 0,7%.
Cum să mă protejez de inflaţie?
Prin constituirea unor depozite în lei pe termene cât mai scurte, aşteptând creşterea dobânzilor. Promoţiile pe care le desfăşoară băncile sunt o sursă de speculat.Prin înlocuirea economiilor în lei cu cele în euro sau prin constituirea unui mix între cele două monede. Deşi dobânzile sunt mai mici, scăpaţi de inflaţie.
Prin plasamente în fonduri de investiţii cu expunere pe piaţa monetară sau pe piaţa de capital se pot obţine randamente anuale de până la 10-15%. Această formă de economisire este recomandată mai ales persoanelor care au ceva cunoştinţe economice.
Prin achiziţionarea de metale preţioase. Cumpărarea de aur sau argint la începutul anului ar fi adus câştiguri de până la 10% până la finele lui martie, mult peste inflaţie.
