“Unele voci care critică BNR spun: ce bancă e asta, care ne-a dat inflaţie mare şi dobândă mare? Parlamentari, prezenţi încontinuu în dezbaterile televizate, pun mereu această întrebare. Dar dobânda şi inflaţia sunt surori siameze. Practic, inflaţia mare cere o dobândă mare. Altă critică: BNR ne face această inflaţie de bună înţelegere cu Guvernul – am citit în ştirile de ieri. Cum s-au înţeles ei? Guvernul să se facă că presează BNR că nu face şi nu drege, iar BNR să facă o inflaţie mare ca să mănânce din creşterea de salarii, pentru că Guvernul nu mai are bani. Aberaţie mai mare ca asta nu există”, a susţinut Vasilescu.
El a explicat ce face practic BNR în aceste condiţii.
“După fiecare şoc, pentru că aici este ca în chirurgie: nu faci o operaţie în timpul crizei, la fel şi aici, o intervenţie pe şoc, pe preţuri care explodează la energie electrică, la energie termică, la combustibil, la gaze, orice intervenţie este inutilă. Aştepţi să treacă şocul şi vin două luni în care ai coborât inflaţia. Şi vine iar un şoc şi iar nu intervii în şoc sau dacă intervii trebuie să fii sigur că intervenţia poate să cadă bine”, a arătat oficialul BNR.
Potrivit acestuia, experienţa arată că politica monetară a băncii centrale are efect asupra preţurilor, dar cu o întârziere de patru-cinci luni, chiar şi mai lungă.
“Însă BNR a mai învăţat ceva, pe cursul de schimb. De multe ori, pentru a aduce cursul de schimb în limite normale, nu trebuie să umble la rezerve, să scoată sute de milioane de euro şi să intervină pe piaţă. Intervii cu un efect psihologic. De foarte multe ori, intervenţiile pe piaţa valutară ale BNR sunt doar un zornăit de rezervă, care arată pieţei că BNR este gata să intervină. Acesta este efectul psihologic. Din faptul că politica monetară acţionează cu întârziere, efectele se produc cu întârziere. Dar efectul psihologic se produce imediat, iar toate aceste căderi de preţuri după şocurile respective sunt rezultatul unor efecte psihologice ale intervenţiei BNR”, a explicat consilierul BNR.
El a arătat că, spre deosebire de Fed sau de Banca Centrală Europeană, care au dus dobânzile spre zero, BNR a anticipat climatul inflaţionist şi a păstrat dobânda de 1,75% timp de câţiva ani, până în ianuarie 2018.
“Au urmat în foarte scurt timp cinci măriri de dobândă, acum aşteptăm – după şocul din aprilie, deja suntem în mai. Ştim că avem dobândă de 2,5%, dar nu ştim cum va fi inflaţia în mai şi iunie şi să sperăm că nu vom avea în iulie un nou şoc cu care să începem un nou trimestru”, a subliniat Vasilescu.
