Intentia Guvernului de a orienta catre alte destinatii incasarile din privatizari a intalnit opozitia Fondului Monetar International. Pana acum, incasarile din privatizari au folosit numai la absorbtia platilor in contul datoriei publice. Prin acest mecanism nu doar ca s-a facut fata fara constrangeri bugetare severe costului datoriei publice, dar, in contextul scaderii generale a dobanzilor care a ajutat mult in materie, dobanzile la datoria publica nu mai constituie o povara si, mai mult, insasi datoria publica n-a mai trebuit sa sporeasca sensibil. Dimpotriva, prin cresterea in acest timp a produsului intrern brut, datoria publica in echivalent PIB se afla la o cota scazuta, mult sub standardele cerute de apartenenta la Uniunea Europeana. A venit, cu alte cuvinte, momentul ca incasarilor din privatizari sa li se dea o alta destinatie, unde ar putea fi mai folositoare. Acesta este si argumentul solid al Guvernului in fata FMI, ca-re, in numele Uniunii Europene, monitorizeaza macroeconomic Romania in perspectiva aderarii.
Opozitia FMI nu este insa fara temei. FMI se teme ca orice alta destinatie s-ar da incasarilor din privatizari s-ar ajunge pana la urma in consum, care ar fi astfel stimulat in momentul cel mai putin indicat. Consumul a luat-o deja razna. Si daca ar face-o pe seama absorbtiei si incurajarii productiei interne, procesul ar fi unul sanatos, numai ca debordeaza pe seama importului, care, surclasand exportul, destabilizeaza periclitant conturile externe. Deficitul de cont curent extern a depasit deja cotele de alerta, FMI considerand complet nepotrivit ca tocmai acum sa i se mai dea ceva combustibil consumului deja inflamat.
Dincolo de controversa in sine, care pune in evidenta limitele in conceperea politicii economice intr-o tara, precum Romania, aflata inca sub supravegherea FMI, faptul da expresie destul de elocvent situatiei atipice pe care o traverseaza Romania in prezent, mai precis de vreun an de zile. Pe de o parte, Romania se confrunta la nivelul bugetului de stat, ca si la nivelul firmelor autohtone de pe piata, cu aceeasi criza de resurse pentru activitatea curenta si mai ales pentru dezvoltare.
Pe de alta parte, Romania se confrunta, pentru prima data, cu un exces de resurse, in forma financiara, care provine din surse diferite, cu actiune insa relativ simultana: remiteri catre tara din partea romanilor ce lucreaza in strainatate, investitii straine mai semnificative, fonduri din partea Uniunii Europene pentru sustinerea integrarii, intrari de capitaluri speculative. Acest exces de bani in valuta a schimbat situatia cererii si ofertei pe piata romaneasca si a impins in sus cursul leului, afectandu-i grav pe exportatori si ajutandu-i tocmai pe cei ce nu merita: pe importatori. Consumul a fost inflamat in mod periculos, pentru ca nu are nici acoperire in productia interna si nici finantare in exporturi.
Romania nu are mecanismele – indeosebi lipsindu-i o piata de capital fluida si consistenta – care sa cupleze resursele financiare in exces pe piata cu nevoile economice in plan general si mai ales structural. Si nu intamplator, astfel Romania infrunta in acelasi timp ambele categorii de probleme: si pe cele de penurie de resurse, si pe cele de exces de resurse.
FMI nu are solutii pentru acest gen – atipic – de situatie. Si de fapt recomanda traditionalele retete pentru infruntarea penuriilor. Care pot avea sau nu succes. Faptul este aproape secundar pentru ca, fiind lasate insa neatacate probleme de exces de resurse care fac ravagii, rezultatul pe ansamblu nu poate fi pozitiv.
Indiferent daca FMI va impune pana la urma pastrarea actualei destinatii a incasarilor din privatizari, cresterea consumului din import nu va putea fi stopata. FMI vede temperarea acesteia prin restrangerea draconica a deficitului bugetar. Si asa insa acesta a fost coborat deja sub limitele uzualului, in timp ce grosul resurselor responsabile de expansiunea consumului din import se afla in zona privata, in afara controlului statului si al FMI. De aceea, FMI a impus cresterea cotei TVA, singurul impozit care afecteaza direct consumul.
