Banca este suspectată de spălare de bani şi de finanţare a producţiei de armament în Coreea de Nord, preşedintele Băncii Centrale acuzat de corupţie. Și peste toate, Rusia este acuzată că trage sforile.
BCE a declarat în stare de faliment cea de a treia bancă comercială din Letonia, ABLV Bank, a cărei situaţie s-a degradat după acuzaţiile de spălare de bani venite de la Washington.
ABLV a violat sancțiunile impuse Coreii de Nord
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a impus îngheţarea plăţilor spre ABLV, măsură inedită din partea instituţiei europene din Frankfurt, care a declarat banca letonă neviabilă. Concret, clienţii nu mai au acces la conturile lor.
De partea sa, ABLV susţine că este un sabotaj şi asigură că a luat toate măsurile necesare şi a adus în seifuri 1,35 miliarde de euro în patru zile pentru a da asigurări BCE.
Situaţia financiară a ABLV Bank s-a deteriorat subit la sfârșitul săptămânii trecute după ce, la 13 februarie, Departamentul Trezoreriei americane a desemnat banca letonă „un organism de primă importanţă în materie de spălare de bani”, implicată în programe ilegale de dezvoltare de arme în Coreea de Nord, violând sancţiunile contra regimului de la Phenian.
SUA au tăiat accesul ABLV la piaţa lor financiară, iar filiala americană a fost pusă sub anchetă. În câteva zile, retragerile – circa 600 milioane euro – au golit seifurile băncii.
Dificultăţile ABLV survin în momentul unui scandal politico-financiar în care este implicat guvernatorul Băncii Centrale letone, Ilmars Rimsevics, care este şi un membru influent al Băncii Centrale Europene. El a fost arestat sâmbătă de Biroul naţional anticorupţie (KNAB), sub acuzaţii de corupţie şi spălare de bani, ramificaţiile mergând până în Rusia. Premierul leton, Maris Kucinskis, a anunțat după o reuniune de urgenţă a Guvernului său că Rimsevics trebuie să-şi întrerupă atribuţiile pe durata anchetei KNAB.
„Regulile jocului”: mită de 100.000 euro pe lună
Şeful poliţiei, Andrejs Grisins, a evocat, fără să dea nume, deschiderea unei anchete în urma plângerii Băncii Norvik, a opta bancă din ţară, privind o mită extorcată principalului său acţionar de un „înalt responsabil din sectorul financiar leton”.
Şeful conducerii Norvik, Oliver Bramwell, şi acţionarul principal, Grigori Guselnikov, au confirmat că Rimsevics cerea regulat mită din 2015, printr-un intermediar, ameninţând banca cu reguli mai stricte dacă refuză să plătească. Şi amintea că aşa „sunt regulile jocului” în Letonia.
Guselnikov a precizat pentru Associated Press că s-a întâlnit cu Rimsevics şi adjunctul său Renars Kokins de mai multe ori după 2015 şi la fiecare întâlnire i-au cerut 100.000 euro pe lună, explicându-i-se că toate băncile letone „colaborează” în acest mod.
Kokins nu a cerut doar mită de la Guselnikov, voia ca Norvik să și spele bani. I s-a sugerat ca banca să închidă ochii asupra unui transfer de 100 milioane dolari care venea din Rusia, pentru care ar fi încasat un comison de un milion de dolari.
Directorul Băncii Centrale a Letoniei, Rimsevics, care reglementează sistemul bancar naţional, ar fi cerut mită pentru a emite evaluări pozitive asupra solidităţii Băncii Norvik.
Rimsevics, care în 25 de ani de carieră a supravieţuit în 19 guverne, susţine că este un complot. El este sub anchetă şi acuzaţiile grave de extorsiune care i se aduc de către Banca Norvik plonjează ţara într-o adevărată furtună şi lovesc puterea din Letonia şi BCE.
Rusia trage sforile
Detenţia sa este explozivă, Rimsevics fiind membru în Consiliul direcţiei Băncii Centrale Europene, cea mai puternică instituţie financiară europeană, şi în această calitate cunoaşte secretele cele mai delicate din Letonia, NATO şi Uniunea Eurpeană.
Ministerul Apărării a transmis, într-un comunicat, că Rusia vecină „trage sforile” în cele două cazuri, adăugând că modul de operare este identic cu cel utilizat în Franţa, Germania şi în SUA în timpul recentelor alegeri. Legislativele letone au loc în octombrie.
