Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Costul pomenilor electorale. De unde mai vrea Guvernul să stoarcă bani

Creșterea privilegiilor pentru anumite categorii socio-profesionale presupun un cost care va fi plătit de toată lumea. Executivul va majora taxe și impozite importante, precum acciza la carburanți, cu efecte în lanț.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 10.08.2017 - 13:17

Creșterea privilegiilor pentru anumite categorii socio-profesionale presupun un cost care va fi plătit de toată lumea. Executivul va majora taxe și impozite importante, precum acciza la carburanți, cu efecte în lanț.          

După ce de la începutul anului a majorat în neștire cheltuielile cu pensiile și salariile, vrând să pară că se ține de programul de guvernare, Executivul nu știe de unde să mai scoată bani, ca să compenseze creșterea poverii asupra banului public. Așa cum execuția bugetară în prima jumătate a anului a arătat, deficitul a fost aproape dublu față de perioada similară a anului trecut, după ce cheltuielile de personal au crescut, cu aproape 20%, iar cele cu asistența socială cu aproape 10%. Tradus în sume exacte, primele șase luni s-au încheiat cu un minus la buget de 6,3 miliarde de lei. Și așa cheltuielile cu investițiile au fost reduse la cel mai mic nivel al ultimilor 10 ani.

Cu toate acestea, la 1 iulie a intrat în vigoare o nouă majorare a punctului de pensie, dar și a salariilor unor categorii de bugetari, inclusiv parlamentari, prin Legea salarizării unitare. Astfel, Guvernul trebuie acum să scoată bani din piatră seacă, pentru a face față acestor cheltuieli nesustenabile, pentru care „toacă” mai mult decât tot ce a reușit să încaseze din taxe și impozite. Așa se face că în ultima perioadă au apărut peste noapte tot felul de inițiative de majorare a unor taxe și impozite sau de introducere a altora noi. Unele au fost trecute la categoria „discutate și uitate”, dar tot au creat un impact în economie: sperierea oamenilor de afaceri, care se tem să își mai riște banii.

„România liberă” vă prezintă un sumar al celor mai recente inițiative guvernamentale, menite să mai „stoarcă” bani din economie și prin care PSD vrea să își acopere promisiunile electorale în cea mai mare parte nesustenabile.

Accize majorate la carburanți

Una dintre cele mai importante este majorarea accizei la carburanți până la nivelul de anul trecut, când prețul conținea și supraacciza de 7 eurocenți pe litru. Măsura este inclusă în proiectul de modificare a Codului Fiscal, pus luni în dezbatere de Ministerul Finanțelor. În Nota de fundamentare a actului normativ, ministerul invocă faptul că avem printre cele mai mici prețuri la carburanți din Europa și o pondere foarte mică a taxelor în prețul final al carburanților. Ei nu invocă însă faptul că România ocupă unul dintre ultimele locuri din UE și la puterea de cumpărare. Majorarea ar intra în vigoare de la 1 septembrie și ar trebui să aducă în plus la buget, conform estimărilor Finanțelor, circa un miliard de lei în acest an și 3,4 miliarde de lei în 2018. Scumpirea carburanților vine într-un context în care și așa prețul electricității a atins pe bursă cote alarmante, fiind chiar triplu în anumite zile față de aceeași perioadă a anului trecut. Scumpirea energiei a intrat și în atenția BNR, care a majorat prognoza de inflație pentru 2017. Pentru populație, facturile la curent au crescut deja cu 10% în medie, de la 1 iulie, iar ce e mai rău încă nu a venit. De asemenea, se -așteaptă scumpirea gazelor, care nu mai au prețul controlat decât parțial. Accizele s-au majorat deja la 1 iunie și pentru țigări, cu 1%.

Contul separat de TVA

O propunere care a venit peste noapte și care se dorește a fi aplicată de la 1 octombrie este obligația ca TVA să fie plătită de către toate firmele și instituțiile publice în conturi bancare dedicate doar acestei taxe, o idee unică în UE dacă este aplicată în felul acesta. Dacă s-ar adopta, o astfel de măsură ar genera blocaj în economie, pentru că firmele nu vor avea timp să își adapteze sistemele informatice, le va bloca sume importante de bani în conturi, fiindcă nu vor putea dispune de ele decât cu aprobarea Fiscului, după un control prealabil, și vor avea costuri mai mari de operare. Amenzile pentru situația unor plăți făcute greșit în alte conturi sunt prevăzute la 50% din suma datorată.

Contribuții sociale majorate

De asemenea, Guvernul a aprobat, în ultima parte a lunii iulie, obligația pentru patroni de a plăti pentru angajații încadrați cu normă parțială CAS și CASS la nivelul salariului minim. Potrivit estimărilor Executivului, există 360.000 de contracte de muncă part-time ca sursă unică de venit. Prin această măsură, PSD speră să strângă în plus 620 milioane lei în 2017 și 1,3 miliarde lei anul viitor. Tot pentru a crește încasările din contribuțiile sociale, una din primele măsuri luate de guvernarea PSD a fost aceea de a elimina, de la 1 februarie, plafonarea pentru plata CAS și CASS la nivelul a cinci salarii medii brute pe economie, lovind în clasa socială cu venituri decente. Majoritatea statelor membre UE aplică plafoane. De asemenea, Ministerul Finanțelor vrea trecerea CAS și CASS doar în sarcina angajatului, ceea ce, în lipsa altor măsuri de compensare, va duce la scăderea salariilor nete, din ianuarie 2018. 

Indemnizațiile pentru mame, tăiate

Săptămâna trecută, Guvernul a decis plafonarea indemnizațiilor de creștere a copilului la suma de 8.500 de lei. Limitarea se va aplica începând cu drepturile aferente lunii septembrie, inclusiv pentru drepturile aflate deja în plată. În schimb, atunci când a decis să modifice legislația privind pensiile speciale, coaliția PSD-ALDE a stabilit ca principiu că cele aflate în plată nu scad, deși, așa cum RL a arătat ieri, cea mai mare pensie specială se ridică la 56.816 lei.

Cresc impozitele pe terenurile agricole

Tot în proiectul de modificare a Codului Fiscal se prevede că pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a CL.  

Din categoria „discutate și uitate”

Pe lângă aceste măsuri care vor fi implementate în viitorul apropiat, coaliția aflată la guvernare a pus pe jar oamenii de afaceri cu alte propuneri, la care a decis ulterior să renunțe, după valul de reacții negative. Una dintre ele este „taxa de solidaritate”, care prevedea supraimpozitarea cu 25%, peste impozitul de 16%, a salariilor care depășeau echivalentul a zece salarii minime pe economie. „Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani”, a argumentat premierul Mihai Tudose. Ulterior, a spus despre această taxă că „o trecem la discutate și uitate”.

Tot la această categorie intră și impozitul pe cifra de afaceri care se dorea aplicat firmelor. De asemenea, se dorea introducerea, de la 1 ianuarie, a impozitului pe gospodărie, calificat de mulți ca o „aberație”, mai ales că implica angajarea unei armate de 35.000 de consultanți fiscali.

Consultă ziarul integral în format .pdf AICI!

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...