Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să declare operaţională prima fază a sistemului antibalistic din Europa, care are elemente în România, cu ocazia summitului de la Varşovia, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, susţinând că proiectul antirachetă nu poate intercepta rachete ruse.
"Obiectivul nostru este să putem institui capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă cu ocazia summitului NATO", a declarat Jens Stoltenberg la Bruxelles, conform presei internaţionale, citate de Mediafax.
"Sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează contracararea ameninţărilor din afara zonei euroatlantice", a insistat Stoltenberg, citat de agenţia italiană AGI, reiterând că proiectul antirachetă are caracter strict "defensiv". "Este vorba de interceptoare care nu sunt ofensive, nu vor fi dotate cu focoase; nu vor putea intercepta rachete intercontinentale ruse", susţine secretarul general NATO.
Stoltenberg a admis că, deocamdată, nu există unanimitate la nivelul celor 28 de state NATO pentru declararea sistemului antirachetă operaţional cu ocazia summitului de la Varşovia. Obiectivul NATO la Summitul de la Varşovia în ceea ce priveşte scutul antirachetă este 'să poată declara o capacitate operaţională iniţială', a declarat luni, la Bruxelles, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, citat de AFP.
El a recunoscut implicit că, cu patru zile înaintea summitului, încă nu există un acord unanim între cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la această reuniune că scutul antirachetă este subordonat de acum înainte, cel puţin în faza sa 'iniţială', comandamentului Alianţei.
Franţa în special solicită garanţii suplimentare că nu se va grăbi transferul deplin al scutului către autorităţile militare ale NATO, în lipsa controlului politic al celor 28 de state aliate. 'Astăzi, aceste capacităţi se bazează pe controlul şi comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO', declară pentru AFP sub protecţia anonimatului o sursă din anturajul ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian.
'Vom avea capacitate operaţională completă numai atunci când vom fi mulţumiţi de modalităţile de control politic' al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianţei, explică sursa de la Paris. Eventuala activare a sistemului pentru a opri un atac cu rachete, o decizie care va trebui luată într-un interval de câteva secunde, are 'consecinţe strategice' semnificative pentru statele membre NATO, mai apreciază sursa franceză intervievată de AFP, potrivit Agerpres.
Acest aspect este 'evident important', a admis luni Stoltenberg. 'Trebuie să găsim modalităţile de a garanta controlul politic necesar, instrumentele de comandament şi de control necesare, având totodată în vedere că dacă vom fi atacaţi cu rachete balistice, intervalul de timp disponibil pentru luarea deciziilor este foarte scurt (…) Este exact ceea ce examinăm în acest moment', a menţionat secretarul general al NATO.
Pe de altă parte, el a reafirmat caracterul 'defensiv' al scutului antirachetă, insistând că el 'nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci a ameninţărilor provenite din afara zonei euroatlantice'. 'Vorbim despre interceptoare (…) Interceptoarele nu sunt arme ofensive, ele nu transportă focoase (…), iar amplasamentul lor şi legile fizice fac imposibilă interceptarea rachetelor balistice intercontinentale ruse', a explicat Stoltenberg. Însă acest proiect al NATO realizat cu echipamente americane este perceput de Rusia drept o ameninţare directă la adresa ei, Moscova invocând faptul că scutul antirachetă din Europa de Est ar afecta echilibrul strategic.
Tensiunile s-au amplificat după ce baza de la Deveselu (sudul României) a devenit pe 12 mai prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului american antirachetă. Sistemul de la Deveselu reprezintă faza a doua a scutului antirachetă şi este compus din 24 de interceptoare SM-2 şi dintr-un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.
Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu acelaşi tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania. În Turcia funcţionează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operaţional la baza americană de la Ramstein (Germania).
