Un nou candidat şi-a anunţat intenția de a candida la alegerile prezidenţiale din Siria. Hassan al-Nouri, om de afaceri şi membru al unei formaţiuni din opoziţie agreată de putere, a devenit cel de-al doilea candidat la scrutinul din 3 iunie, după ce deputatul comunist Maher al-Hajjar şi-a anunţat înscrierea în cursa electorală pentru primele alegeri prezidenţiale organizate de la instalarea partidului Baas la putere în Siria, în urmă cu jumătate de secol.
Alegerile programate pentru 3 iunie vor conduce cel mai probabil la realegerea preşedintelui Bashar al-Assad, iar scrutinul a fost calificat de opoziţie şi Occident drept o "farsă" şi o "parodie a democraţiei", relatează Mediafax.
Scrutinul exclude de facto participarea opozanţilor din exil şi va fi organizat doar în regiunile aflate sub controlul regimului de la Damasc, adică, potrivit geografului francez Fabrice Balanche, 40 la sută din teritoriu unde trăieşte peste 60 la sută din populaţie.
Deocamdată, preşedintele Bashar al-Assad nu şi-a anunţat oficial candidatura, dar, el a declarat în luna ianuarie că "sunt şanse mari" să se prezinte la acest scrutin.
Noua Constituţie aprobată în 2012 oferă pentru prima dată mai multor candidaţi posibilitatea să se prezinte la alegerile prezidenţiale. Viitorul preşedinte trebuie însă să fi trăit în Siria permanent în ultimii 10 ani, iar fiecare candidat trebuie să obţină sprijinul a cel puţin 35 dintre cei 250 de deputaţi.
Până în prezent, Bashar al-Assad, unicul candidat la preşedinţie, la fel ca şi tatăl său, Hafez, era ales prin referendum.
În paralel cu pregătirile în vederea scrutinului prezidenţial, regimul încearcă să preia controlul asupra unor sectoare cheie deţinute de rebeli, pe care îi prezintă drept "terorişti".
Cu peste 150.000 de morţi în trei ani, milioane de refugiaţi şi regiuni întregi distruse, conflictul din Siria nu pare să se încheie prea curând, în condiţiile în care niciunul dintre protagoniştii nu îşi asigură victoria în teren.
Declanşat în martie 2011 printr-o revoltă populară reprimată violent, conflictul s-a transformat ulterior într-un război între forţele regimului şi rebelii din opoziţie sprijiniţi de civili înarmaţi şi insurgenţi veniţi din afara ţării. Conflictul a luat amploare ulterior prin confruntările între rebeli şi insurgenţi, în pofida faptului că aceştia sunt angajaţi împreună în lupta împotriva regimului de la Damasc.
