Influentul om de afaceri iranian Babak Zanjani a fost condamnat definitiv la moarte pentru corupţie, fiind acuzat de deturnarea a 2,8 miliarde dolari din tranzacţiile petroliere neoficiale, ocolind sancţiunile internaţionale impuse Iranului. „Un pas până la execuţie” titra cotidianul Shargh a doua zi după confirmarea pedepsei cu moartea pentru Babak Zanjani, acuzat de deturnare de fonduri din vânzările de petrol iranian în străinătate.
Cel mai mare negustor de petrol din Iran, prezentat ca un erou al luptei contra sancţiunilor economice, este autorul unei incredibile deturnări de fonduri publice. El este acuzat că a profitat de relaţiile sale cu anturajul fostului preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad pentru a vinde petrol, în pofida sancţiunilor internaţionale.
Proces public
Povestea miliardarului Babak Zanjani, în vârstă de doar 42 ani, în fruntea unui holding numit Sorinet, obsedează presa iraniană de luni bune. Arestat în decembrie 2013 după ordinul dat de preşedintele moderat Hassan Rohani guvernului său de a lupta contra „corupţiei (…) în special contra celor care au tras profit din sancţiunile economice”, Zanjani a fost judecat într-un rar proces public, care a durat mai multe luni.
El a explicat că, sub guvernul ex-preşedintelui Ahmadinejad, ministerul Petrolului i-a cerut ajutorul pentru repatrierea în Iran a sumelor provenite din vânzarea petrolului, rămase blocate în străinătate din cauza sancţiunilor internaţionale impuse cu scopul descurajării Teheranului de a continua programul nuclear. Iranul avea probleme în repatrierea acestor bani din cauza înăspririi, din 2012, a sancţiunilor internaţionale.
După intrarea în vigoare a acordului nuclear încheiat de guvernul Rohani cu marile puteri, o mare parte a sancţiunilor, în special bancare, au fost ridicate.În timpul procesului, miliardarul a declarat de câteva ori că este gata să plătească acei bani cerând ministerului să-i dea un număr de cont într-o bancă străină. Dar banii nu au fost transferaţi niciodată.
Holdingul deturnărilor
Prin conglomeratul său de 64 societăţi, atât iraniene cât şi străine, a unei bănci malayesiene în care deţinea o parte (Firts Islamic Bank), a unei companii aeriene turcă, a instituţiilor financiare din Dubai, Georgia şi Malaysia şi a unei flote de tancuri, Babak Zanjani a continuat să vândă brut iranian. Pentru ocolirea sancţiunilor ce interziceau Teheranului să vândă petrol în străinătate, omul de afaceri a fost plasat pe lista neagră a UE şi pe cea a SUA.
Vânzarea a început să şchioapete după venirea la putere a preşedintelui Rohani, în august 2013, care a făcut din lupta contra corupţiei anilor Ahmadinejad calul său de bătaie. Simţind că se apropie sfârşitul, Zanjani a început din septembrie 2013, să multiplice interviurile în media iraniană în care se declara trădat de propria tabără şi se lăuda cu competenţele sale de „om de afaceri bassiji” (aluzie la miliţiile de voluntari pro-sisten în Iran). În decembrie, ministerul Petrolului a făcut plângere contra sa pentru „deturnare de fonduri”.
Acest om de afaceri, un om al sistemului, a fost condamnat la moarte în primă instanţă în martie trecut. Ministerul petrolului s-a declarat nemulţumit, pentru că „odată cu moartea lui, cutia neagră a dosarului său va fi pierdut pentru totdeauna”. Aluzie la cercul apropiat de Ahmadinejad şi a altor persoane din sistem care au permis acestui tânăr să se ămbogăţească profitând de sancţiuni
