Parchetul General va trimite Direcției Naționale Anticorupție (DNA) dosarul în care sunt investigate posibile fapte conexe celor de corupție petrecute în legătură cu organizarea procesului de votare în străinătate, cu ocazia alegerilor prezidețiale din 2 și 16 noiembrie anul curent. Vă prezentăm ce anume putea să facă Guvernul și care au fost semnalele ignorate de autorități.
Prima acțiune controversată a fost ordinul ministrului Titus Corlățean din 16 septembrie 2014 privind stabilirea secțiilor de votare prin care a fost schimbată locația mai multor secții de votare, mutate din zone cu comunități consistente de români în zone cu mai puțini români. Toate aceste probleme au fost semnalate încă din 18 septembrie de senatorul ACL de Diaspora, Viorel Badea, care a cerut MAE modificarea ordinului 1839. Ministerul a ignorat această solicitare, deși până în 2 noiembrie exista timp pentru a lua măsuri.
În 10 octombrie, Camera Deputaților a respins o moțiune simplă a PNL și PDL pe tema românilor de pretutindeni. Semnatarii au atras atenția Guvernului că măsurile luate nu vor asigura votul în străinătate. Potrivit calculelor autorilor, la fiecare secție de vot ar fi repartizați peste 10.000 de români, ceea ce însemană că ar trebui să voteze 12 alegători pe minut. De asemenea, mai mulți ambasadori ai României au cerut MAE suplimentare numărului de secții de votare.
Guvernul a ignorat toate aceste mesaje. Abia după izbucnirea scandalului din primul tur ministrul de Externe, Titus Corlățean, a promis că va lua măsuri, mai puțin înființarea de noi secții de votare. Însă, oficialii ministerului au susținut, inițial, că nu pot face așa ceva, invocând un articol din Legea alegerilor prezidențiale, 370/2004, potrivit căruia al doilea tur de scrutin are loc în aceleași secții de votare din primul tur de scrutin și pe baza acelorași liste de alegători ca în primul tur de scrutin.
Pe 4 noiembrie, însă, Biroul Electoral Central (BEC) a formulat o decizie potrivit căreia aceste reguli se aplică doar în interiorul țării, nu și în exterior. Cu alte cuvinte, BEC arată că numărul secțiilor de votare din străinătate nu poate fi legat de listele de vot. De altfel, BEC a revenit cu o precizare la propria decizie. Potrivit acesteia, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE.
În ciuda acestui fapt, MAE a considerat că decizia BEC nu creează “temeiul legal pentru completarea listei secțiilor de votare din străinătate”. Exista, însă, și o cale mai rapidă, dacă acceptăm că MAE nu a înțeles decizia BEC. Cum BEC nu are putere legislativă, ci doar de interpretare, MAE putea solicita Guvernului să emită o ordonanță de urgență cu prevederi clare. După schimbarea MInistrului Corlățean cu Teodor Meleșcanu, poziția Executivului a rămas aceeași. MAE a decis să suplimenteze doar numărul de ștampile și cabine de vot pe secție de votare.
