Decizia a fost luată miercuri de un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis o excepţie ridicată de avocatul lui Augustin Lazăr.
În condiţiile în care şi Curtea de Apel Alba Iulia a decis anterior că nu are competenţa teritorială de a judeca acest proces, Instanţa supremă va lua o hotărâre finală în acest caz.
Magistratul de la CAB a mai dispus miercuri sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocatul lui Augustin Lazăr.
“Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 10, alin. 3 din Legea nr. 554/2004, în măsura în care se interpretează că persoana fizică ce ocupă o funcţie sau o demnitate publică nu poate fi titulara unei acţiuni în contencios-administrativ, întemeiate pe art. 1 şi 8, respectiv pe art. 10, alin. 3, teza I din Legea nr. 554/2004. Admite excepţia necompetenţei teritoriale. Declină competenţa de judecare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia. Constată ivit conflictul negativ de competenţă. Sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios-administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului. Definitivă”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
Iniţial, Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiţiei la Curtea de Apel Alba Iulia, însă această instanţă a stabilit că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susţine că procesul trebuie judecat la Curtea de Apel Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General.
Miercuri, avocatul care îl apără pe Lazăr a ridicat o excepţie privind competenţa Curţii de Apel Bucureşti de a judeca acest dosar şi a solicitat ca procesul să se întoarcă la Alba Iulia.
“Acţiunea este formulată de către o persoană fizică, cu datele din cartea de identitate. Eu reprezint persoana fizică şi nu autoritatea procurorului general. Eu nu am fost angajat de un ordonator de credite. Curtea de Apel Alba Iulia trebuia să judece acest dosar. Augustin Lazăr a făcut plângerea ca persoană fizică”, a explicat avocatul.
Pe 2 noiembrie, procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, demarată de ministrul Justiţiei. Lazăr solicita, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a Raportului privind activitatea sa managerială.
În data de 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei a enumerat atunci 20 de puncte privind activitatea procurorului general, printre care: probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii; discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului; contestarea deciziilor Curţii Constituţionale; neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului; modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.
Tudorel Toader mai declara că dosarul de candidatură depus în anul 2016 de procurorul general Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.
