De prea mulţi ani se vorbeşte în România despre necesitatea amenajării pistelor pentru biciclete, atât în oraşe, cât şi între diverse localităţi, fără a se fi realizat cu adevărat ceva. Asta în condiţiile în care Europa are deja şase trasee – numite Euro Velo – ce străbat de la un capăt la altul continentul, iar în diverse oraşe nu mai e de actualitate ideea autostrăzilor suspendate, încurajându-se drumurile speciale pentru două roţi. Iată motivul pentru care câteva mii de oameni au organizat, sâmbătă, un protest. Pe biciclete fiind, participanţii au străbătut mai multe artere ale oraşului, din Herăstrău ajungând până în Parcul Tineretului. Au format un lanţ uman în jurul Parlamentului, ca mesaj pentru decidenţii politici. Nu a fost însă uitat nici primarul Capitalei, Sorin Oprescu, acestuia cerându-i-se demisia din cauză că nici până azi nu există o soluţie clară pentru arterele dedicate bicicliştilor în capitala României.
Drumuri europene pentru biciclete
Ce poţi face cu bicicleta în Occident? Să luăm ca exemplu unul dintre cele mai frumoase trasee ce străbat Europa. Călătoria începe din Germania, traversând Austria, apoi Ungaria, coborând spre Serbia şi Croaţia. Acest traseu ar fi trebuit să continue pe teritoriul României, de-a lungul Dunării, pentru a se finaliza într-un mirific decor: Delta Dunării. La noi însă lucrurile trenează, deşi oficialităţile au spus adesea că vor susţine, chiar şi financiar, acest proiect. Dacă mergi în ţări din Europa cu bicicleta, ai la dispoziţie hărţi cu traseele pe care le poţi urma între diverse localităţi, iar la intersecţii găseşti indicatoare, să ştii încotro te îndrepţi. Dacă drumul de bicicletă străbate zone montane, ca în Austria de pildă, vezi că s-au construit podeţe şi coridoare speciale. Şi nu trebuie uitată implicarea autorităţilor, naţionale sau locale, pentru acest scop. La noi, de pildă, încă se mai discută, din punct de vedere legislativ, cum trebuie să arate marcajele pentru drumurile de biciclete, ca să vă daţi seama de amploarea decalajului între România şi alte ţări.
Bucureştiul s-a încurcat în pedale
Turistic vorbind, ciclismul poate aduce beneficii uriaşe. Evenimente la care participă zeci de mii de oameni sunt organizate, de pildă, în Austria – ştiu deja de la Cătălin Gavrilă, preşedinte al Asociaţiei Bike Attak din Reşiţa. Ce şanse ai, în România, să mergi cu bicicleta, de exemplu, de la Bucureşti până la Braşov? Să urmezi linia şoselei, cu toate pericolele, pentru biciclist, ce decurg din pedalarea în paralel cu maşini mici sau mai ales camioane. Dacă e să privim ce s-a făcut până acum în Bucureşti în privinţa acelor trasee de biciclete care au fost marcate de-a lungul trotuarelor, putem spune că totul e un fiasco. Mai mult decât atât, participanţii la protestul pe două roţi de sâmbătă, organizat de Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti, au arătat că, până în prezent, Poliţia a suspendat cea mai mare parte din traseele deja marcate în Capitală (40), pe motiv că acestea nu respectă tot felul de norme legale privind circulaţia publică. Aşa se face că traseele (18 la număr) care mai există azi în Capitală nu sunt mai lungi, în total, de câţiva kilometri. Oamenii întreabă cine plăteşte pentru banii investiţi până acum în nişte trasee care, iată, azi se dovedesc în afara legii.
Din maşină nu se văd beneficiile mersului pe două roţi
Care este explicaţia faptului că, până în prezent, nu s-a realizat nimic în România în privinţa amenajării de trasee pentru biciclete? „Problema este că politicienii văd lumea înconjurătoare prin parbrizul automobilului lor“, opinează Radu Mititean, preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din România, adăugând că de peste 20 de ani se poartă discuţii, cu autorităţi centrale sau locale, pe tema asta, fără nici o finalitate.
Interlocutorul arată şi decalajul între alte ţări şi România în ceea ce priveşte viziunea asupra transportului în oraşe, dând ca exemplu Bruxelles-ul, care şi-a demontat autostrăzile suspendate, în timp ce noi tocmai visăm la asfaltul „plutitor“. Pe de altă parte, în ţara noastră nu există încă statistici oficiale referitoare la numărul de biciclişti. „Nu se cunoaşte exact numărul bicicliştilor din România – susţine adesea Institutul Naţional de Statistică. Autorităţile caută astfel a scuza lipsa de implicare în amenajarea de trasee pentru biciclişti tocmai prin faptul că nu se ştie câţi oameni folosesc frecvent acest mijloc de transport. Alta trebuie să fie viziunea. E clar că traseele deja amenajate pot spori numărul utilizatorilor bicicletei“, continuă Radu Mititean.
Autostrăzi n-avem. Lipsesc banii. Dar măcar drumuri pentru pedalat putem face? Ele sunt mai ieftine, la nivelul amenajării unui trotuar – aflu de la aceeaşi sursă. Biciclete mai multe în spaţiul public = maşini mai puţine în marile oraşe. Occidentul a învăţat deja asta. Autorităţile de la noi încă n-au aflat…
