În doar câteva luni, costul unui plin de carburant pentru Mickael, un locuitor din Loos-en-Gohelle (Pas-de-Calais), aproape s-a dublat. Așa că analizează cu atenție fiecare deplasare cu mașina, până într-acolo încât, pentru moment, a renunțat să-și prezinte nou-născutul familiei sale, care locuiește la o oră și jumătate de mers cu mașina, scrie AFP.
Obișnuit să își viziteze rudele de pe Coasta de Opal „o dată sau de două ori pe lună”, tatăl în vârstă de 32 de ani a declarat pentru AFP că acum este nevoit să țină legătura cu acestea la telefon.
Angajat temporar ca pregătitor de comenzi și cu un venit net lunar de 1.400 de euro, el cheltuiește între 200 și 250 de euro în fiecare lună pentru a-și alimenta mașina, cu aproximativ 100 de euro mai mult decât în urmă cu un an.
Prin urmare, încearcă să facă orice economie posibilă la carburant. A renunțat la ieșirile săptămânale la restaurant împreună cu soția, cumpără „o cutie de fricadelle” în locul unei „fripturi” și a abandonat ideea de a merge la plajă în weekendurile cu vreme frumoasă.
La fel ca Mickael, aproape jumătate dintre șoferi au renunțat „cel puțin o dată”, în ultimele luni, să viziteze o persoană apropiată sau să iasă la cinema, la cafenea ori la restaurant din cauza prețurilor prohibitive ale carburanților, potrivit unui sondaj realizat de Ifop pentru Fundația Jean Jaurès.
Aceste renunțări generează un sentiment de „viață restrânsă”, potrivit termenului folosit de think tank-ul de stânga în studiul publicat în iulie.
Este vorba despre o viață redusă la strictul necesar, în care spontaneitatea își găsește tot mai puțin locul, iar proiectele sunt amânate, chiar și cele mai simple.
„În weekend, muncesc”
Florence Delorme, o pensionară din sectorul public din Rennes, intervievată de AFP, și-a „amânat” următoarea excursie pe coasta Bretaniei, „așteptând cu răbdare ca prețul carburantului să revină la un nivel rezonabil”.
Louis (numele a fost schimbat), realizator de radio în apropiere de Vendôme (Loir-et-Cher), a „renunțat” chiar săptămâna trecută să își viziteze un prieten, pentru a evita două ore de drum. Îl voi vedea mai târziu sau ne vom întâlni la jumătatea drumului, spune el.
Criza energetică, provocată de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, poate avea consecințe și asupra vieții profesionale. Peste 20% dintre persoanele active care au participat la sondajul Ipsos au declarat că au renunțat deja la un loc de muncă, la o formare profesională sau la o mutare în interes de serviciu „din cauza costurilor” deplasărilor.
Bertrand Parse, artist graffiti din apropiere de Lens (Pas-de-Calais), a înlocuit, de exemplu, întâlnirile pregătitoare cu clienții aflați la „mai mult de 30 de kilometri” distanță cu discuții la distanță. El este conștient că, uneori, riscă astfel să piardă „feelingul” cu clientul și, implicit, contractul.
Obligat totuși să facă „între patru și șapte plinuri pe lună”, el participă din ce în ce mai rar la evenimentele artistice la care obișnuia să fie voluntar.
„În general, în weekend, muncesc” pentru a recupera marja pierdută, spune locuitorul din Lens.
Artistul, care trăiește din pasiunea sa din 2017, s-a gândit pentru o perioadă să își trimită materialele prin curier pentru a putea ajunge la lucrările sale cu transportul public. Însă „Lens nu este ca Parisul sau Lille”, explică el. „Ca să ajung într-un oraș mic din apropiere, îmi ia două ore și jumătate”.
În schimb, se întâmplă să închirieze „un Airbnb” sau „o cameră de hotel”.
S-a terminat cu surfingul
În Charente-Maritime, și weekendurile Jeannei Kalbach, în vârstă de 29 de ani, s-au schimbat considerabil de când litrul de carburant a depășit doi euro în majoritatea benzinăriilor. „Ieșirile la un pahar în oraș cu prietenele”, „surfingul” și „weekendurile cu prietenii” au devenit prea scumpe.
Potrivit Fundației Jean Jaurès, tinerii sunt printre cei mai afectați de sentimentul unei „vieți restrânse”, la fel ca persoanele cu venituri mici sau modeste.
Jeanne Kalbach încearcă să găsească soluții pentru a ajunge la centrul de formare aflat la 40 de kilometri de locuința sa, unde și-a reluat studiile pentru un master în marketing.
Ea a renunțat să mai folosească furgoneta care funcționează pe motorină și se deplasează cu motocicleta de mici dimensiuni, care consumă 1,8 litri la 100 de kilometri. Soluția nu este însă una ideală, deoarece „drumul este extrem de periculos”, povestește ea.
Înainte de a face trecerea la o mașină electrică? Una dintre prietenele sale intenționează să cumpere „o mașină mică”, relatează studenta. „Fiecare va contribui la întreținere și o va putea folosi pentru drumurile scurte!”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
