Senatorii și deputații și-au întrerupt îndatoririle din Parlament pentru care sunt plătiți din bani publici imediat ce au avut probleme cu legea. Politicienii intrați în vizorul procurorilor au fost preocupați, aproape exclusiv, să își convingă colegii să nu dea curs cererilor de începere a urmăririi penale sau de arestare preventivă.
Mai mulți oameni politici confirmă că, de fapt, și-au dorit un loc în Parlament doar pentru a avea imunitate.
Ales să reprezinte alegătorii din circumscripția 31 din Prahova, Sebastian Ghiță și-a văzut propriul interes în Parlament, uitând cu totul de cei care l-au ales. A luat cuvântul când a depus jurământul la preluarea mandatului (28 de secunde) și a îngăimat câteva cuvinte, timp de 31 de secunde, la învestirea Guvernului Ponta. Ghiță a mai luat o singură dată cuvântul în Parlament la 30 martie 2016, când s-a dezbătut “Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea reţinerii și arestării preventive a domnului deputat Sebastian-Aurelian Ghiţă”.
Timp de 17 minute Ghiță i-a rugat pe deputați să voteze împotriva cererii DNA, iar aceștia i-au făcut pe plac. În cei patru ani de mandat, Ghiță a încasat aproximativ 55.000 de euro. Site-ul Camerei Deputaților nu mai consemnează nicio altă activitate în dreptul lui.
Ghiță apare ca membru în Comisia de Apărare și a celei de supraveghere a SRI (până în 2013), apoi nu mai este consemnat în altă comisie.
Senatorul Oprea îl apără pe ministrul Oprea
Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în dosarul polițistului Bogdan Gigină. Mai este acuzat că a luat fără drept din banii serviciului secret al MAI pentru a-şi lua o limuzină de zeci de mii de euro. De când are aceste probleme cu legea, Oprea – ales să îi reprezinte pe bucureștenii din circumscripția 42 – a vorbit de la tribuna Senatului doar în interes propriu.
La 3 februarie a vorbit cu ocazia ședinței Senatului privind “Dezbaterea și votul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale față de domnul senator Gabriel Oprea”.
La 24 februarie a vorbit cu ocazia ședinței Senatului privind “dezbaterea și votul asupra solicitării Parchetului adresată Senatului României în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale față de domnul senator Gabriel Oprea”.
Iar pe 19 septembrie a cerut senatorilor să nu încuviințeze începerea urmăririi sale penale în cazul morții polițistului Bogdan Gigină, ceea ce s-a și întâmplat. În cei patru ani de mandat, Oprea a înregistrat zero interpelări, zero declarații politice, zero interpelări adre-sate prim-ministrului, zero moțiuni. Și-a pus semnătura pe patru inițiative legislative.
Mut ca Ponta
Victor Ponta a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA în dosarul care priveşte aducerea fostului premier britanic Tony Blair în România. Ponta mai este acuzat de comiterea a trei infracțiuni în dosarul Turceni-Rovinari. Concentrat pe aceste probleme cu legea, Ponta şi-a neglijat aproape complet activitatea din Camera Deputaţilor.
După îndepărtarea din poziția de premier, Ponta nu a luat niciodată cuvântul în Parlament şi nu a avut nicio inițiativă legislativă. O analiză a RL a arătat că Ponta a fost din noiembrie 2015 până în martie 2016 membru al Comisiei de Politică Externă. Comisia a avut, în acest interval,17 şedinţe (pentru care s-au întocmit procese-verbale), iar Ponta nu a participat la niciuna.
În șase şedinţe din acest interval singurul absent a fost domnul Victor-Viorel Ponta. Dacă în unele cazuri procesele verbale mai menţionează motivul absenţelor (de exemplu, deplasarea în străinătate), în cazul lui Ponta motivaţia nu există. Ponta a ridicat lunar de la Camera Deputaților suma de 1.200 de euro.
După atâta muncă în Comisia de Politică Externă, Ponta a decis să îşi aducă o importantă contribuţie și în Comisia de Apărare, în care a devenit membru din martie 2016. Ponta a participat la 8 şedinţe şi a absentat la tot atâtea. Când procurorii au cerut, în iunie 2015, încuviințarea urmăririi penale a fostului premier, Ponta a venit în plen și le-a cerut deputaților, într-un discurs de 5 minute și 18 secunde, să nu permită acest lucru. Deputații l-au salvat, iar Ponta şi-a continuat mandatul.
Udrea: patru apeluri în 500 de zile
În ultimii doi ani și jumătate (din 4 martie 2014), Elena Udrea s-a adresat în patru rânduri plenului Parlamentului exclusiv în interes personal și în legătură cu dosarele pe care le are la DNA. În total, o oră și șapte minute.
Pe 9 februarie 2015, Udrea a vorbit cu ocazia “solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva doamnei deputat Udrea Elena Gabriela”. Două săptămâni mai târziu, Udrea, acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, a vorbit din nou în plen, dar deputații nu au fost convinși de argumentele aduse în cele 13 minute de discurs.
Pe 25 februarie, Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile în dosarul „Gala Bute“. Pe 28 octombrie 2015, parlamentarii au respins cererea de arestare a DNA într-un dosar în care Udrea era acuzată de mai multe infracțiuni. Discursul Elenei Udrea din Parlament care i-a convins pe deputați a durat 18 minute.
Alte 18 minute a vorbit, un an mai târziu, Elena Udrea atunci când procurorii au cerut începerea urmăririi penale pentru două infracţiuni de instigare la luare de mită privind campania electorală din 2009. Din cele 15 de ședințe ale Comi-siei pentru Drepturile Omului pe care le-am putut monitoriza în acest an, Udrea a participat la 6 ședințe și a absentat la 9.
În cei patru ani de mandat, Udrea a avut 13 inițiative legislative, a semnat 11 moţiuni, a avut 9 întrebări şi interpelări şi două declaraţii politice. A încasat peste 55.000 de euro. Udrea, Oprea, Ponta și Ghiță au fost solicitați în scris de RL pentru a exprima un punct de vedere. Nu au făcut-o.
Jumătate de oră de rugăminţi
Ioan Oltean a fost un deputat activ în anul 2015, când a vorbit de 20 de ori în Parlament. În decembrie 2015, în Parlament a ajuns cererea DNA de ares-tare preventivă, Oltean fiind acuzat că ar fi luat mită 600 de mii de euro. Ioan Oltean a ținut un discurs de 26 de minute în care le-a cerut colegilor să nu îl -aresteze, dar aceștia nu au fost înduplecați. Oltean a fost pus sub control judiciar. În acest an şi după necazurile cu dosarul de la DNA, Oltean a fost invizibil în Parlament: o singură intervenție de un minut și semnarea a șase inițiative legislative.
În ultimii doi ani de zile senatorul Dan Șova s-a adresat Se-natului de două ori. De fiecare dată le-a cerut colegilor să nu aprobe cererea procurorilor DNA de arestare a sa. În mandatul de patru ani, Șova a avut zero declarații politice, zero interpelări, zero întrebări, zero moțiuni.
Deputatul Adrian Gurzău a avut o singură declarație în plen în ultimul an. Acuzat de trafic de influență, el i-a rugat pe deputați să nu încuviințeze arestarea sa. Deputații nu l-au ascultat.
Laszlo Borbely este parlamentar de peste două decenii și în februarie 2015 a fost acuzat de trafic de influență.
Deputații au refuzat să voteze pentru ridicarea imunității sale parlamentare după un discurs al lui Borbely de 11 minute. Știți de câte ori a mai vorbit Borbely în Camera Deputaților în aproape doi ani? De cinci ori (o dată la vreo 150 de zile), în total 28 de minute. Borbely a semnat o singură inițiativă legislativă în acest an. Se laudă pe pagina sa de internet de la Camera Deputaţilor că în patru ani de mandat a reuşit să treacă 4 legi (o medie de una pe an).
Acuzațiile le dau aripi
Există şi parlamentari cărora problemele cu legea le-au dezlegat limba. Şeful PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani cu suspendare în aprilie 2016. Tot atunci, a fost acuzat într-un nou dosar de instigare la abuz. De atunci, Dragnea a vorbit de trei ori în Parlament, interogându-l pe premierul Cioloş şi având un discurs electoral legat de eliminarea unor taxe.
În februarie 2015, Varujan Vosganian a fost scăpat de urmărirea penală în dosarul Romgaz-InterAgro după ce senatorii au respins cererea DIICOT. Discursul prin care Vosganian le cerea senatorilor să nu dea undă verde pentru urmărirea sa penală a fost presărat de lacrimi şi acatiste. Vosganian şi-a revenit şi în următorii doi ani a luat cuvântul pentru a anunţa că s-a alăturat ALDE, a vorbit despre timbrul literar, Revoluţia Română, adoptarea limbii turce, 10 discursuri în 20 de luni.
