Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat miercuri, că dacă se va constata că există conflict între autorități în cazul lui Dan Șova, se va da o dezlegare.
CCR va judeca miercuri dacă a existat un conflict juridic de natură constituțională în plenul Senatului când a fost exprimat votul în cazul senatorului PSD Dan Șova.
“În ziua de 26 martie 2015, Curtea Constituțională a României a înregistrat cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte. Cererea a fost formulată de Presedintele României. De asemenea, s-a înregistrat și sesizarea cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art.173 din Regulamentul Senatului, formulată în condițiile art.146 lit. c) din Constituția României, republicată, depusă la Curtea Constituțională în ziua de 26 martie 2015. Ambele sesizări au primit termen de solutionare data de 8 aprilie 2015”, precizează Curtea într-un comunicat transmis presei.
Citește și: Iohannis sesizează CCR, în urma conflictului iscat pe votul în cazul Șova
Atât Klaus Iohannis cât și PNL au sesizat CCR după ce Senatul a votat împotriva încuviințării cererii de arestare a senatorului Dan Șova.
Senatul a respins cererea de încuviințarea a arestării formulată de DNA în cazul senatorului PSD Dan Șova cu cu 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri. Pentru aprobare erau necesare 85 de voturi favorabile.
După exprimarea votului PNL a anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională a României întrucât nu s-a îndeplinit majoritatea absolută în cazul votului pentru Șova, dar și că vor alegeri anticipate.
Citește și: Șefa DNA cere sesizarea CCR, după votul în cazul lui Șova
Șeful statului a cerut Curții Constituționale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”.
