La patru luni de la scandalul legat de votul din diaspora, România nu are încă o lege a votului prin corespondență. Mai mult, comisia înființată special pentru această lege nu a început încă lucrul efectiv, pe proiect. În schimb, parlamentarii și-au asigurat, de la buget, în jur de 11 milioane de euro pentru alegerea viitorului Legislativ și a viitorului președinte.
Situația a fost provocată de o serie de decizii dirijate de majoritatea din jurul PSD din Comisia de cod electoral, condusă de Valeriu Zgonea (PSD). Despre sistemul de vot alternativ, pentru românii din afara graniţelor ţării, membrii comisiei au stabilit doar să elaboreze un proiect de lege separat, în care să fie cuprinse votul prin corespondenţă şi votul electronic, dacă va fi cazul. Însă, dincolo de această decizie de principiu, parlamentarii din comisie nu au început să lucreze efectiv pe proiectul privind votul din diaspora.
Legea privind votul prin corespondență este singura aflată în această situație. Astfel, la nivelul comisiei electorale s-au creat trei subcomisii, care au avut în atenție restul proiectelor: una s-a ocupat de Legea partidelor şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor, a doua de Legea alegerilor locale, iar a treia de Legea alegerilor parlamentare. De altfel, cele trei subcomisii au finalizat deja proiectele care au fost discutate, ieri, în plenul comisiei electorale.
Cu alte cuvinte, legea separată pentru diaspora nu face, deocamdată, obiectul nici unei subcomisii, fiind în stadiul declarațiilor de intenție. Dacă restul proiectelor se apropie de finalizare, cel referitor la diaspora nu are niciun termen concret, în afară de promisiunea generală a comisiei potrivit căreia întreaga legislație electorală va fi finalizată până în luna iunie a acestui an.
După finalizarea în comisie, proiectul ar trebui să treacă prin ambele Camere ale Parlamentului, în condițiile în care, în iulie, Legislativul intră în vacanță. Ulterior, legea poate fi contestată la Curtea Constituțională. Regimul legislației electorale este reglementat de o decizie a Curții Constituționale, potrivit căreia legile în domeniu trebuie modificate cu cel puțin un an de zile înainte de scrutinul la care se referă. Cu alte cuvinte, tergiversările de acum pun în pericol aplicarea legii la alegerile parlamentare din 2016.
Ce urmărește PSD
Dacă inițial reglementarea votului pentru diaspora a fost definită drept „prioritatea zero“, de către președintele comisiei electorale, Valeriu Zgonea, acum el a fost temporizat sub diferite pretexte: securizarea votului sau necesitatea îndeplinirii unor pași procedurali.
“Trebuie să ne uităm la actuala legislație, să vedem cine are responsabilitate și împreună cu instrumentele noastre să modificăm legea, astfel încât, în timp util, AEP, MAE, MAI să poată să propună secții de vot în zonele în care sunt comunități românești. Votul prin corespondență este după ce asiguri toate condițiile“, a adăugat președintele Camerei Deputaților. În realitate, jocul social-democraților este motivat de faptul că electoratul din diaspora nu a sprijinit niciodată PSD.
Liberalii susțin că ar dori aprobarea proiectului, dar având doar cinci membri în comisie nu pot schimba calendarul. „Nu există niște termene pentru acest proiect. PSD, care deține majoritatea, nu e foarte hotărât legat de adoptarea rapidă a legii privind votul pentru diaspora. Ei sunt convinși că e foarte greu să se aplice la alegerile locale de anul viitor, care vor avea loc în vară. Dar precizez că strategia lor a fost să o lase puțin deoparte, fără să spună expres că nu o vor adopta. Dar, nu există nicio înțelegere clară că va fi adoptat, așa cum s-a întâmplat în cazul celorlalte proiecte“, a sintetizat Ioan Oltean (PNL) situația ambiguă din comisie.
11.000.000 euro pentru Parlament și Cotroceni
Dacă legea votului pentru diaspora s-a dovedit a fi „Cenușăreasa“ comisiei electorale, proiectele care reprezintă interesele PSD au fost dezbătute în regim de viteză. Comisia parlamentară de elaborare a Codului electoral a reglementat finanțarea partidelor de la bugetul de stat și legea alegerilor locale.
Limitele impuse pentru contribuţii/cheltuieli sunt de 60 de salarii minime brute pentru fiecare candidat la postul de parlamentar, la care se pot adăuga 10 de la partid. În condiţiile în care numărul parlamentarilor ar fi de 400, partidele şi-ar putea deconta în jur de 6.500.000 de euro în campania pentru alegerile parlamentare.
În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute, adică în jur de 4.500.000 de euro. Legea finanțării partidelor reglementează, pe lângă suportarea campaniilor din bugetul de stat, și posibilitatea împrumuturilor de la persoane fizice și juridice.
Proiectul prevede că sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
În acelaşi timp, proiectul de lege stipulează faptul că sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv.
Partidele politice pot obţine venituri din diferenţa de curs valutar, vânzarea de bilete sau din taxele de participare la acţiuni culturale, sportive și distractive, precum și la întruniri și seminarii cu tematică.
Potrivit legii alegerilor locale, președinții consiliilor județene vor fi aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă, așa cum a dorit liderul PSD, Victor Ponta, aflat în război cu baronii locali din propriul partid. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat. Primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.
