Trei demisii şi trei remanieri – unele cerute şi aşteptate, altele oarecum surprinzătoare – au schimbat ieri componenţa Guvernului Ponta. Ce înseamnă acestea? Mai multe lucruri, începând cu un prim pas spre abandonarea ideii de actualizare a listelor permanente şi acceptarea înfrângerii la referendum, continuând cu accentuarea discuţiilor din USL şi terminând cu mutarea războiului cu Traian Băsescu în perimetrul sensibil al justiţiei.
Precizările de ieri ale Curţii Constitu-ţio-nale au spulberat şi ultima speranţă a liderilor USL de a întoarce rezultatul referendumului în favoarea lor, prin „ajustarea” listelor de alegători. Prin urmare, nu mai exista nici un motiv pentru a amâna momentul decontului pentru Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, consideraţi principalii responsabili pentru înfrângerea suferită de USL. Totodată, schimbarea acestora din fruntea Ministerului Adminis-tra-ţiei şi Internelor ar trebui să atragă o acceptare publică a eşecului şi să ofere spaţiul de manevră necesar abandonării ideii halucinante a actualizării post-referendum a listelor de electori.
Atacul lui Rus la Crin Antonescu
Când şi-a anunţat demisia, Rus a ţinut să precizeze două lucruri: că şi-a îndeplinit atribuţiile şi că nu acceptă să încalce legea. Totodată, el a menţionat presiuni ce ar fi fost exercitate asupra sa de preşedintele interimar Crin Antonescu, alături de Traian Băsescu. „Din punctul meu de vedere şi al ministerului, este complet inacceptabil. Eu sunt un politician onest şi corect, iar limitele demnităţilor mele mi le stabilesc singur, motiv pentru care astăzi mi-am înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al MAI. Eu nu pot accepta ca MAI să fie părtaş la nimic din ceea ce nu înseamnă lege şi respectarea legii în România”, a subliniat Rus.
Dacă atacul la preşedintele suspendat intră în logica discursului de război USL-Băsescu, referirea la Crin Antonescu face parte din cu totul alt registru şi ridică semne de întrebare. Cât priveşte cifrele în baza cărora a fost organizat referendumul, Rus a arătat că listele electorale au fost „periate” între alegerile locale şi referendumul din 29 iulie. „Prin efortul tuturor autorităţilor publice locale, specialişti de la Direcţia de Evidenţă Informatizată şi Administrarea Bazelor de Date, aceste liste au fost curăţate de persoane care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, astfel încât pe listele pentru referendum au fost 18.294.514 cetăţeni, cu 21.366 de persoane mai puţin”, a explicat Rus. Cei mai nemulţumiţi faţă de modul în care Rus şi Dobre au gestionat problema listelor cu alegători au fost liberalii. De altfel, chiar înainte de referendum Crin Antonescu arăta că liberalii au semne de întrebare faţă de atitudinea lui Ioan Rus. Ulterior, în şedinţele PNL, ţintă a devenit şi Victor Paul Dobre, după cum s-a văzut şi din stenograma şedinţei din 3 august, publicată de jurnalistul Dan Tapalagă (şedinţă în care mai mulţi lideri de filială au cerut demisia lui Dobre sau retragerea sprijinului politic).
Guvernul, blindat
cu „inamici” ai lui Băsescu
Toţi cei trei miniştri numiţi ieri – Justiţie, Relaţia cu Parlamentul şi Administraţie Publică (pentru că în cazul celorlalte portofolii este vorba de o rocadă) – sunt cunoscuţi ca adversari ai preşedintelui suspendat Traian Băsescu. De unde putem deduce că, odată acceptată ideea reîntoarcerii acestuia la Palatul Cotroceni, Cabinetul Ponta se întăreşte cu gândul la războiul ce va urma, război cu şanse minime să se încheie înainte de alegerile parlamentare.
Senatorul Dan Şova, propus de PSD pentru a prelua portofoliul Relaţiei cu Parlamentul, a jucat un rol esenţial în suspendarea lui Traian Băsescu şi s-a remarcat prin numeroase declaraţii acide la adresa acestuia. De genul „Traian Băsescu se agaţă de scaun”, „Traian Băsescu seamănă foarte mult cu Nicolae Ceauşescu” etc.
La rândul său, Radu Stroe, nominalizat în locul lui Victor Paul Dobre, a pierdut în 2008 funcţia de ministru al Apărării după ce Traian Băsescu a discutat cu premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, iar portofoliul a ajuns la Teodor Meleşcanu.
În fine, în privinţa Monei Pivniceru, sunt de notorietate schimburile de replici dintre ea, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, şi preşedintele Traian Băsescu. Prezentată de premierul Ponta ca un câştig pentru Guvern, fiind „un om cu autoritate şi cu independenţa de care este nevoie în aceste momente dificile”, Pivniceru a dovedit însă contrariul la scurt timp, participând la şedinţa de ieri a conducerii PNL.
La rândul său, Mircea Duşa, fost prefect de Harghita, s-a remarcat şi prin criticile aduse UDMR, în special cu prilejul scandalului UMF Târgu Mureş. În mai anul acesta, Duşa spunea că UDMR trebuie să stea „puţin deoparte” de guvernare şi că formaţiunea s-a făcut părtaşă „la distrugerea tuturor principiilor parlamentare”. Instalat la şefia MAI, Duşa va avea un cuvânt de spus şi asupra fondurilor pe care le vor primi de acum înainte administraţiile locale, inclusiv cele aparţinând UDMR. Remanierea de ieri a dus însă şi la îndepărtarea unui „adversar” al lui Traian Băsescu: Andrei Marga. Acesta ar urma, potrivit surselor, să devină ambasador în Germania, lăsând astfel locul liber lui Titus Corlăţean, retras de la Ministerul Justiţiei în contextul în care nu s-a opus prelungirii recente a delegării lui Daniel Morar la şefia DNA.
Lucian Isar, înlocuit de un apropiat al lui Antonescu
Ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a decis şi el să plece de la Palatul Victoria. La prezentarea demisiei, acesta ar fi invocat motive personale, potrivit vicepreşedintelui PNL Mihai Voicu, nominalizat de conducerea PNL să-i ia locul. Mihai Voicu a mai fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Tăriceanu şi este considerat un apropiat al preşedintelui interimar Crin Antonescu.
