Consiliul Legislativ a avertizat Guvernul asupra unor erori din proiectul actului normativ privind retrocedările, dar nu a propus modificări. În ciuda repetatelor modificări pe care proiectul le-a suferit, unele asociaţii ale foştilor proprietari sunt în continuare nemulţumite.
Noua Lege a proprietăţii, pentru care guvernul intenţionează să îşi asume responsabilitatea, are mai multe probleme, a avertizat Consiliul Legislativ (CL), care a dat totuşi un aviz favorabil actului normativ şi fără modificări în acest sens. Membrii consiliului au atenţionat ca proiectul legislativ i-ar putea avantaja din nou pe samsarii imobiliari, care ar putea obţine compensaţii mari pentru clădiri supraevaluate în acte.
Proiectul Executivului stabileşte că în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularului dreptului de proprietate, acestea primesc un număr de puncte cu care pot fi cumpărate imobile sau care pot fi transformate în numerar egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi o pondere de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului. Dacă din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea imobilului, potrivit Mediafax.
Consiliul Legislativ consideră că această prevedere reprezintă o slăbiciune, deoarece “este de aşteptat” ca, pe viitor, în acte să fie declarat un preţ cu mult mai mare decât valoarea imobilului, cu toate că, în realitate, ar urma să fie plătit un preţ mai mic decât respectiva valoare. Premierul Victor Ponta a reacţionat la această sesizare şi a declarat că în textul legii va fi preluat un amendament care împiedică cesionarii să ascundă preţul real.
Foştii proprietari, tot nemulţumiţi
Consiliul Legislativ a mai avertizat şi asupra faptului că Legea proprietăţii ar putea avea dificultăţi de interpretare şi aplicare, deoarece nu specifică în mod concret data de început a regimului comunist, care este încă disputată de jurişti şi istorici între Guvernul Petru Groza şi abdicarea regelui.
Deşi actele normative anterioare, aprobate începând cu 2001, care au reglementat retrocedarea proprietăţilor au marcat încă din titlu momentul de la care se consideră că a început regimul comunist, astfel încât foştii proprietari să poată şti exact dacă sunt sau nu îndreptăţiţi să solicite despăgubiri, proiectul de lege aprobat de actualul Guvern face referire doar la imobilele preluate abuziv “în perioada regimului comunist”, un mod general de exprimare fără o referinţă de datare istorică. Guvernul îşi va angaja miercuri răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege. Marţi, Executivul se va reuni în şedinţă inclusiv pentru a analiza eventuale amendamente depuse de către parlamentari.
Proiectul noi Legi de retrocedare a trezit nemulţumiri şi în rândul foştilor proprietari. “Practic, Guvernul face o mare greşeală, deoarece se introduc noi instituţii, ceea ce va implica angajarea de noi funcţionari şi va duce la o birocratizare şi mai mare a procesului; în loc să fie urgentat, se dau termene tot mai îndepărtate de rezolvare”, a precizat Laura Cosma, de la Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat (APDAS). De altfel, organizaţia propune inclusiv desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, pe care o consideră o piedică în calea retrocedărilor. Totuşi, Laura Cosma şi-a exprimat nemulţumirea că Guvernul va adopta noua lege prin asumarea responsabilităţii, ceea ce nu mai permite o dezbatere publică.
