Înainte de votul din Parlament asupra moţiunii de cenzură depuse de opoziţie, Guvernul Ponta a decis ajutorarea televiziunilor de ştiri – majoritatea susţinătoare ale sale. Membri ai CNA, dar şi organizaţii media afirmă că este o încercare de cumpărare a bunăvoinţei televiziunilor.
Sensibil la imaginea sa publică menţinută zi de zi de către cele 4-5 televiziuni de ştiri existente la nivel central, majoritatea favorabile lui, Guvernul Victor Ponta vrea să dea acestora o mână de ajutor sub pretextul dificultăţilor în care televiziunile private se zbat.
Începând cu 1 iulie şi până la finele anului viitor, deci după încheierea alegerilor generale prevăzute pentru toamna lui 2016, televiziunile ce difuzează „emisiuni informative, culturale și educative de interes public” vor primi de la Guvern un ajutor de stat în valoare de 15 milioane de euro. Schema este justificată de Guvern prin „dificultățile persistente cu care se confruntă posturile de televiziune și radio”, ca şi cum site-urile de ştiri, ziarele tipărite sau alte forme de media ar duce-o mai bine.În plus, Guvernul argumentează că, odată ajutate cu bani, televiziunile vor oferi românilor “programe informative și educative de cât mai bună calitate.”
Totul pare a fi o schemă de menţinere a bunăvoinţei televiziunilor într-o perioadă fierbinte pentru Guvernul Ponta. Ordonanţa de urgenţă, act legislativ a cărui “urgenţă” nu este explicată de Guvern a venit cu două zile înainte de votul dat în Parlament la moţiunea de cenzură formulată de Opoziţie şi îşi va face efectul inclusiv anul viitor pe durata alegerilor locale din vară şi a celor generale din toamnă.
Guvernul are o insistenţă greu explicabilă de ajutorare a televiziunilor private. Actul normativ aprobat, miercuri, de Guvern este a treia formă care apare în mai puțin de o săptămână. În primele două variante de ordonanță banii ar fi provenit de la cabliști (5% din veniturile lor anuale), însă după protestele acestora Cabinetul Ponta a elaborat o a treia formă în care ajutorul de stat vine de la buget.
În aplicarea schemei de ajutor de stat, CNA va stabili criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor, categoriile de cheltuieli eligibile şi procedurile de acordare şi monitorizare, iar acestea vor fi cuprinse într-o viitoare Hotărâre de Guvern.
CNA votează la foc automat ce îi propune Guvernul
Fără prea mari discuţii, majoritatea cerută legal a Consiliului Naţional al Audiovizualului a votat ieri ajutorul propus de Guvern, după ce în urmă cu câteva zile îşi dăduse la fel de uşor acceptul pe o altă formă a actului legislativ.
Câţiva membri ai CNA au criticat ieri puternic măsura Guvernului. Dacă Dorina Rusu a spus că este vorba despre „o bătaie de joc”, un alt membru CNA, Florin Jucan, vede în ajutor o “susţinere generală a unor posturi de televiziune prin mecanisme care pot asigura clientelismul politic.” În primăvara acestui an, Jucan a propus instituirea unui Fond audiovizual cu scop unic – susţinerea proiectelor editoriale educativ-culturale. Forma adoptată de Guvern n-are nici o legătură cu ceea ce a sugerat el, spune Jucan.
Ajutor discriminator
Într-un comunicat remis ieri presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Active Watch și Convenția Organizațiilor de Media (COM) au afirmat că apreciază drept inoportună instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru televiziuni, în perioada 2015-2016, și au solicitat Executivului să reconsidere această opțiune, luând în calcul alte modalități de a sprijini producția editorială și informarea publicului.
Potrivit acestor organizaţii, Ordonanța de Urgență a Guvernului din 10 iunie instituie o schemă de ajutor de stat în valoare de 15 milioane de euro pentru televiziunile din România. “Prin însăși natura sa, ajutorul de stat creează un avantaj competitiv selectiv și distorsionează libera concurență. «Selectivitatea» presupusă de ajutorul de stat lasă celui care îl gestionează putere discreționară (conform Consiliului Concurenței)”, transmit CJI, Active Watch şi COM.
Cele trei organizaţii de media mai spun că “instituirea unor astfel de măsuri în plin sezon electoral (a doua jumătate a anului 2015 și anul 2016) ridică majore semne de întrebare în ceea ce privește intențiile Guvernului și erodează de la bun început credibilitatea televiziunilor care vor primi astfel de ajutoare”.
“Sprijinul guvernamental ar trebui să acopere producția editorială, indiferent de tipul mijlocului de informare (presă scrisă, radio, televiziune, online). Astfel de fonduri trebuie să poată fi accesate de orice creator, în cadrul unui proces transparent și competitiv”, mai spun cele trei organizaţii de media.
“Mi se pare suspect faptul că în ultimele săptămâni este foarte îngrijorat de soarta televiziunilor şi caută tot felul de variante de ajutorare a lor. Alt aspect este faptul că avem o televiziune ce funcţionează cu o finanţare consistentă de la buget, este vorba de Televiziunea Română. Nu înţeleg de ce Guvernul invocă argumente ce seamănă foarte mult cu cele de la televiziunea publică, anume încurajarea programelor culturale şi educative. Pe de altă parte, vorbim de un context politic tulbure şi de apropierea unui an electoral. Nu cred că din punct de vedere al mentalităţilor, al principiilor profesionale, avem de a face cu un ajutor obiectiv. Nu vreau să sugerez că automat ajutorul ar impune televiziunilor o obligaţie, de a fi mai atente cu Guvernul, nu vreau să sugerez aşa ceva”, spune Petrişor Obae, editor al paginademedia.ro.
Puncte slabe
Guvernul invocă „dificultățile persistente cu care se confruntă posturile de televiziune și radio din România”. În realitate situaţia publicaţiilor tipărite, a site-urilor de ştiri, este mai dificilă, fără excepţii acestea înregistrând pierderi.
Este neclar ce se întâmplă cu posturile TV locale care înregistrează venituri din publicitate mult mai mici decât posturile TV centrale.
Este greu de delimitat cu precizie televiziunile care vor beneficia de ajutor. Termeni folosiţi de Guvern în ordonanţa adoptată, anume “emisiuni informative, culturale și educative de interes public”, sunt vagi. Televiziunile însele pot jongla conţinutul difuzat pentru a se încadra în definiţii.
Este puţin probabilă existenţa unei scheme etice – care să nu fie contestată – de împărţire a banilor între televiziuni.
Interesul declarat al Guvernului pentru emisiunile culturale sau educative este fals. În septembrie 2012, de guvernul Ponta a închis TVR Cultural.
Sunt la fel neclare raţiunile pentru care ajutorul este stabilit prin ordonanţă a Guvernului, nu prin lege, şi durata acestuia, doar până după alegeri, la finele lui 2016.
Acordarea ajutorului de stat ar garanta majorităţii televiziunilor profitabilitatea, fără ca acestea să fie nevoite să performeze.
