Un proiect de lege pentru declararea Craiovei ca oraş martir a fost respins, marţi, de plenul Senatului, nu înainte de a stârni controverse care au durat aproape o oră, parlamentarii vorbind despre hoţi declaraţi eroi sau despre memoria uitată a celor care au murit în decembrie 1989.
Proiectul de lege iniţiat de parlamentarii de Dolj a fost atacat iniţial de senatorul PNL Puiu Haşotti, care s-a arătat nedumerit de “suferinţele” Craiovei la Revoluţie care ar îndreptăţi declararea ca “martir” a localităţii.
Senatorul PNL a pus sub semnul întrebării “martirajul” Craiovei, aducând în discuţie cazul oraşului Orşova, în care, la Revoluţie, cinci dintre locuitori, după “ce consumaseră ceva”, s-au dus la secretara de partid cu probleme de propagandă şi i-au luat una din cele două butelii de aragaz.
“Iată cum cei cinci au fost eroi ai Revoluţiei. Ştiţi câţi eroi cu certificat sunt acum în Orşova? 22. Să vă mai spun cum s-a întâmplat şi la mine în oraş, la Constanţa. Un cetăţean s-a dus în noaptea de 22 spre 23 şi a spart shop-ul din port. A fost somat de Armată şi când nu a oprit s-a tras asupra lui. A fost rănit la picior şi a fost declarat erou cu merite deosebite la Revoluţie. Aşa că ar trebui să terminăm cu chestiunile acestea complet deplasate”, a spus Haşotti, arătând că el va vota împotriva proiectului de lege.
Lui Haşotti i-a dat replica senatorul PNL Varujan Vosganian, care a spus că în toate localităţile din ţară în care a fost a întrebat oameni dacă pot să îşi amintească numele unui erou decedat la Revoluţie. “Răspunsul a fost că nimeni nu a putut rosti un nume de erou. Nici măcar unul singur. Şi mă tem că nici aici în sala de plen nu va fi alt rezultat, dacă v-aş ruga să îmi spuneţi trei nume de eroi ai Revoluţiei, cărora le facem plăcuţe, le scriem numele cu litere de aur şi pe urmerii cărora noi urcăm acum”, a continuat senatorul PNL.
El a afirmat că memoria celor decedaţi la Revoluţie a căzut în uitare. “I-am ucis prin uitarea noastră pentru a doua oară“, a conchis el.
Alt senator PNL, Mircea Diaconu, a criticat şi el proiectul de declarare a Craiovei ca oraş martir, arătând că promovarea legii certificatelor de eroi revoluţionari a “declanşat fripurismul”.
La microfon a intervenit şi senatorul PDL Mircea Andrei, care a spus că el, ca participant la Revoluţia din decembrie 1989, este uimit de felul în care unii dintre senatori vorbesc de acele momente. “Poate că unora dintre dumneavoastră le era prea frică atunci ca să iasă din case şi de aceea vorbesc acum astfel despre Revoluţie”, a declarat el.
Afirmaţiile acestuia au declanşat o replică din partea lui Diaconu. “Mie îmi era frică pentru că aveam un nume şi un chip. Era normal ca unui nimeni să nu îi fie frică“, a răspuns el.
După alte câteva intervenţii ale unor senatori, dezbaterile au fost oprite de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, proiectul de lege pentru declararea Craiovei ca oraş martir fiind respins la vot, cu 39 voturi “pentru”, 40 “împotrivă” şi două abţineri.
Legea este semnată de senatorii PDL Radu Berceanu şi Tudor Udristoiu, de senatorii PSD Mircea Geană şi Olguţa Vasilescu, de senatorul PNL Ovidiu Oprea Mario, şi de deputaţii PDL Constantin Dascălu, Mihai Surpăteanu, Gelu Vişan, de deputaţii PSD Ion Călin, Florin Bălosin Gust, Iulian Claudiu Manda, Petre Petrescu şi Valeriu Zgonea şi de deputaţii PNL Ionuţ Marian Stroe şi Mihai Voicu, toţi parlamentari de Dolj.
“În semn de cinstire pentru cei 30 de morţi şi 64 de răniţi, pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din 1989, Municipiul Craiova din judeţul Dolj se declară Oraş-martir”, este articolul unic al proiectului de lege.
În expunerea de motive iniţiatorii arată că în Craiova au fost 30 de morţi (19 în raza municipiului, 11 în afara localităţii), 64 de luptători răniţi, dintre care şase moţi, şi 19 răniţi, în rândul cadrelor militare).
“Localitate-martir este o denumire generică entru sat-martir, comună-martir sau oraş-martir şi repreintă un titlu acordat prin lege unor localităţi din România ca simbol al cinstirii de către Patrie a eroismului manifestat şi a memoriei marticirilor căzuţi pentru cauze naţionale. Deşi nu există criterii precise în stabilirea localităţilor martir, în princiu acesteua au avut un număr însemnat de victime, ori s-au distins prin acţiuni deosebite ale participanţilor la evenimentele respective”, se mai arată în expunerea de motive.
