O delegaţie americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională se află joi şi vineri la Bucureşti, pentru deschiderea oficială a negocierilor bilaterale privind cadrul juridic necesar participării României la scutul antirachetă, potrivit Newsin.
Potrivit MAE, delegaţia română va fi condusă de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE, şi va avea o componenţă inter-instituţională.
Programul vizitei cuprinde o întrevedere a şefilor celor două delegaţii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, inclusiv a aspectelor legate de participarea la apărarea antirachetă şi agenda comună de neproliferare, urmată de discuţii în plenul delegaţiilor.
Vizita delegaţiei SUA pune în evidenţă nivelul de excelenţă şi substanţa Parteneriatului Strategic româno-american, angajamentele comune asumate în cadrul NATO, precum şi acţiunea comună, în spiritul parteneriatului bilateral pentru abordarea provocărilor globale actuale.
O rundă de consultări tehnice româno-americane pe tema participării României la Abordarea Adaptivă în Etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa (Phased Adaptive Approach) a avut loc la Bucureşti, la 11 mai 2010. Agenda discuţiilor a inclus “un amplu schimb de vederi privind aspectele tehnice şi juridice ale cooperării în domeniul apărării antirachetă”.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 4 februarie, propunerea părţii americane privind participarea României la abordarea adaptivă în etape (Phased Adaptive Approach) a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Propunerea a fost comunicată autorităţilor române cu ocazia vizitei la Bucureşti a subsecretarului de stat american Ellen Tauscher.
Noua abordare a fost anunţată de preşedintele american Barack Obama la 17 septembrie 2009, fiind destinată să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al aliaţilor săi.
Potrivit subsecretarului americani pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, Washingtonul ar putea propune găzduirea a trei baterii de câte opt rachete SM-3. Bucureştiul estimează că negocierile vor dura un an, un an şi jumătate.
Rachetele terestre de interceptare SM-3 vor fi operaţionale începând din anul 2015, potrivit planurilor Statelor Unite.
Planul american antirachetă include patru faze de desfăşurare a elementelor
Noul plan al scutului american antirachetă presupune patru faze, prima începând în 2011 şi ultima în 2020, potrivit proiecţiilor SUA.
Departamentul american al Apărării a dezvoltat un plan în patru faze pentru scutul antirachetă.
Faza 1 (în jurul 2011) – Desfăşurarea sistemelor curente de apărare disponibile în următorii doi ani, inclusiv a sistemului cu bază maritimă Aegis Weapon System, a interceptorului SM-3 şi a unor senzori de genul Army Navy/Transportable Radar Surveillance system (AN/TPY-2), pentru a se răspunde ameninţărilor balistice regionale la adresa Europei.
Faza 2 (în jurul 2015) – După testele necesare, desfăşurarea unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB) în configuraţii pe mare şi pe uscat, precum şi a unor senzori mai avansaţi, pentru extinderea zonei protejate în faţa rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune. Rpmânia este inclusă în această fază.
Faza 3 (în jurul 2018) – După dezvoltare şi efectuarea testelor, desfăşurarea unei variante mai performante a SM-3 Block IIA, varianta aflată în prezent curs de dezvoltare, pentru a se face faţă unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune
Faza 4 (în jurul 2020) – După dezvoltarea şi efectuarea testelor, desfăşurarea de SM-3 Block IIB pentru o mai bună protecţie în faţa unor rachete cu rază medie de acţiune şi în faţa unei potenţiale ameninţări cu rachete balistice intercontinentale faţă de SUA.
În toate aceste faze, SUA vor testa şi upgrada diverse abordări pentru îmbunătăţirea senzorilor din cadrul apărării antirachetă. Noul interceptor şi arhitectura de senzori de asemenea nu necesită un radar fix şi de mărime în Europa, care ar fi urmat să fie amplasat în Cehia. Această abordare foloseşte de asemenea o altă tehnologie de interceptori decât în programul precedent, nemaiexistând necesitatea unui singur câmp de zece interceptori în Polonia.
