Preşedintele Traian Băsescu şi-a manifestat intenţia de a organiza un referendum pentru un parlament unicameral cu 300 de membri cu o săptămână înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei pe baza proiectului USL. Băsescu şi-a motivat demersul prin faptul că majoritatea USL nu a respectat rezultatele referendumului din 2009.
Senatul şi Camerea Deputaţilor nu au avizat, ieri, solicitarea preşedintelui, dar şeful statului are, în continuare, posibilitatea convocării referendumului, pentru că documentul Legislativului are caracter consultativ.
Chiar dacă votul de ieri din Parlament urma să fie lipsit de efecte juridice, desfăşurarea evenimentelor a pus din nou în lumină falia existentă la nivelul USL.
În şedinţa comună de ieri, 191 de parlamentari au votat “pentru” solicitarea lui Traian Băsescu, 123 au fost “împotrivă”, iar 69 s-au abţinut. Pentru a fi aprobată, propunerea trebuia să întrunească 192 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din cei 383 prezenţi.
PSD a votat alături de PDL pentru solicitarea preşedintelui Traian Băsescu, iar liberalii au votat împotrivă, în timp ce PPDD şi UDMR s-au abţinut.
Ca urmare, parlamentarii PNL nu au ratat ocazia să le reproşeze aliaţilor social-democraţi atitudinea avută. “Avem în programul nostru politic că vrem parlament bicameral, este de neînţeles cum aţi votat pentru referendum”, le-a spus liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşotti, celor de la PSD. De altfel, în timpul dezbaterilor criticile la adresa preşedintelui Traian Băsescu au venit din partea liberalilor, şi nu a PSD.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat că preşedintele Băsescu vrea să organizeze referendumul său cu o săptămână înaintea referendumului pentru revizuirea Constituţiei. “Noi, liberalii, ar trebui să avem curajul să spunem: «Nu, domnule Băsescu, Parlamentul ar trebui să fie în raport cu populaţia, nu artificial, cum doriţi dvs. 300 de parlamentari»”, a spus Tăriceanu.
Liderii grupurilor PSD din Senat şi Cameră, Ilie Sîrbu şi Marian Neacşu, şi-au exprimat “surprinderea” faţă de votul PNL şi PC împotriva solicitării, afirmând că în USL s-ar fi convenit în favoarea unui vot pentru adoptarea acestei hotărâri. “Decizia grupurilor PNL şi PC vine după ce în cadrul Uniunii Social Liberale s-a convenit în favoarea unui vot pentru adoptarea acestei hotărâri”, susţin Ilie Sârbu şi Marian Neacşu, într-un comunicat remis presei. “Ne exprimăm speranţa ca pe viitor deciziile luate în cadrul Uniunii Social Liberale să fie respectate în mod egal de către toţi partenerii de coaliţie şi reiterăm că grupurile PSD şi UNPR din cele două Camere îşi vor respecta toate angajamentele luate la nivelul USL”, menţionează sursa citată. La scurt timp după apariţia comunicatului PSD, unii politicieni liberali au infirmat existenţa unui acord în interiorul USL asupra votului de ieri. Până la închiderea ediţiei, nu a existat un punct de vedere al preşedintelui partidului, Crin Antonescu.
Ce înseamnă votul de ieri
Pe acest fond, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a explicat că şeful statului are în continuare mână liberă pentru declanşarea referendumului, dar trebuie să respecte termenul legal de 20 de zile, valabil în cazul în care Parlamentul nu reuşeşte să ia o decizie.
“Din păcate, a fost un proiect de avizare favorabilă care nu a întrunit numărul de voturi necesar, preşedintele este obligat să aştepte 20 de zile. Parlamentul şi-a făcut datoria şi preşedintele, după acest termen, poate să stabilească când vrea domnia sa declanşarea referendumului”, a explicat Zgonea. Termenul curge din momentul în care preşedintele a sesizat Parlamentul, săptămâna trecută. Practic, în acest fel, Traian Băsescu are, în continuare, posibilitatea să convoace referendumul pentru parlament unicameral cu 300 de membri, înainte de referendumul pentru proiectul USL de modificare a Constituţiei.
Intenţia şefului statului este facilitată de faptul că votul din Senat pentru noua Constituţie a fost amânat pentru la toamnă, deşi, iniţial, trebuia să facă obiectul unei sesiuni extraordinare la începutul lunii iulie.
Care era soluţia PSD
Dorinţa PSD de a-i lăsa mână liberă lui Traian Băsescu în privinţa referendumului a fost vizibilă nu doar prin votul din Parlament, lipsit de valoarea juridică.
Dacă ar fi dorit să blocheze demersul şefului statului, Guvernul Ponta şi parlamentarii PSD ar fi avut la îndemână reţeta pe care au folosit-o în 2009.
Atunci, preşedintele Băsescu a iniţiat organizarea primului referendum pentru un Legislativ unicameral cu 300 de parlamentari. Senatorii şi deputaţii PSD şi PNL au fost deranjaţi de intenţia lui Traian Băsescu de a suprapune referendumul cu alegerile prezidenţiale. Ei au tergiversat acordarea avizului consultativ, folosindu-se de faptul că nici Constituţia şi nici Legea referendumului nu prevedeau un termen pentru emiterea documentului.
Practic, demersul lui Traian Băsescu a fost blocat pentru că avizul Parlamentului, deşi are caracter consultativ, era necesar pentru continuarea procedurilor.
La finalul lunii septembrie 2009, Guvernul Boc a emis o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile de la sesizarea preşedintelui pentru a emite avizul consultativ. În caz contrar, preşedintele poate continua demersurile fără a mai accepta avizul Parlamentului. Este, practic, ceea ce s-a întâmplat ieri, când Parlamentul nu a reuşit să emită un aviz.
În 2009, PSD şi PNL au contestat ordonanţa de urgenţă, afirmând că Guvernul nu poate institui reguli procedurale pentru Parlament. Cele două partide au cerut Avocatului Poporului să se adreseze Curţii Constituţionale pentru anularea acesteia. Demersul nu a avut însă o finalitate practică întrucât Avocatul Poporului nu a mai sesizat Curtea Constituţională.
Acum, Victor Ponta avea la îndemână posibilitatea de a anula ordonanţa lui Boc, criticată la vremea respectivă de PSD, eliminând orice termen pentru răspunsul Parlamentului. Teoretic, alegând această cale, nu ar fi putut să apară surprize întrucât singura instituţie abilitată să conteste respectiva ordonanţă ar fi fost Avocatul Poporului, reprezentat de Crişu Anastasiu. Acesta a fost instalat, la începutul acestui an, de majoritatea USL, la propunerea PSD. În acest caz, PSD şi PNL ar fi putut relua strategia din 2009 şi să evite programarea referendumului dorit de Traian Băsescu, înaintea celui propus de USL pentru modificarea Constituţiei.
Pericol pentru Crin Antonescu?
Ce se poate întâmpla mai departe dacă referendumul dorit de Traian Băsescu îl va devansa pe cel în care românii se vor pronunţa în privinţa proiectului pregătit de comisia condusă de Crin Antonescu?
Şeful statului îi poate da, cu acceptul tacit al PSD, o lovitură de imagine lui Crin Antonescu. Preşedintele va sprijini un proiect care se referă la maximum 300 de parlamentari.
În schimb, proiectul Comisiei Constituţionale lasă posibilitatea unui număr mai mare de parlamentari: 300 de deputaţi, plus 18 de la minorităţi, plus un număr neprecizat de senatori.
Pe de altă parte, nu pot fi neglijate eventualele efecte juridice, chiar dacă referendumul convocat de Traian Băsescu are caracter consultativ.
Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, Parlamentul trebuie să pună în aplicare voinţa electoratului, exprimată într-un referendum consultativ.
Eventualele divergenţe între politicieni pe tema punerii în practică a rezultatelor acestui referendum vor fi arbitrate tot de Curtea Constituţională.
Nemulţumirile PDL
Pe de altă parte, democrat-liberalii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că şeful statului mai are de aşteptat pentru declanşarea referendumului. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, ieri, că votul dat în parlament pe solicitarea preşedintelui privind iniţierea referendumului a fost “o şmecherie” a puterii. Democrat-liberalii vor cere convocarea Birourilor permanente ale Parlamentului pentru a discuta acest subiect. “Noi vom solicita Birourilor Permanente să se reunească şi să hotărască: «Dom’le, fă o hotărâre pe respingere!». Dacă era o hotărâre corectă, gândită, trebuia să spună: «Hotărâre… admite sau respinge…»”, a arătat Toader.
