Rezultatele alegerilor prezidențiale impulsionează partidele să își adapteze strategiile politice. PNL vrea să preia puterea în 2015 sau cel mai târziu în 2016. De cealaltă parte, Ponta încearcă să rămână la Palatul Victoria și să coafeze imaginea Guvernului, apelând la tehnocrați.
Klaus Iohannis a declarat, marți, că noul PNL vrea să preia puterea, iar acest lucru se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016, când vor fi alegeri parlamentare, adăugând că PNL ”nu vrea o cosmetizare a unui Guvern PSD, de ochii lumii”.
“Există voci care spun că de ce nu cerem noi schimbarea de urgenţă a Guvernului. Ce dorim noi este însă o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea, noi PNL”, a spus Iohannis.
Cei doi copreședinți ai PNL, Klaus Iohannis și Vasile Blaga, au promis că nu vor racola parlamentari pentru a-și atinge obiectivul. Dacă PNL se va abţine de a folosi traseismul ca armă, rămân câteva alte soluții pentru preluarea majorității parlamentare și a guvernării.
O primă variantă ar fi negocierile cu alte formațiuni politice. „Noi dorim schimbarea majorităţii din Parlament. Restul decurge foarte simplu: Guvernul se schimbă prin moţiune de cenzură”, a spus Iohannis. Blaga a indicat punctual UDMR drept potențial partener de discuție, afirmând însă că ar trebui ca liderii Uniunii să își -lămurească divergențele.
O altă variantă ar fi organizarea de alegeri anticipate în 2015, prin respingerea a două guverne în Parlament. Această variantă este puțin probabilă, în condițiile în care puțini parlamentari sunt dispuși să renunțe la fotoliile din Legislativ.
În fine, PNL ar putea prelua puterea câștigând alegerile parlamentare din 2016. Această variantă ar fi cea mai legitimă, dar există lideri liberali care nu sunt de acord cu acest scenariu și ar vrea să profite de victoria în alegerile prezidențiale.
Temele lui Iohannis
Cu Guvernul actual rămas deocamdată în funcție, Klaus Iohannis i-a cerut premierului Ponta să trimită în Parlament bugetul pe 2015. „Să vină Guvernul să ne arate de unde plăteşte pomenile electorale, ce taxe şi impozite va creşte şi în general cum vede anul 2015. Acum este nevoie, urgent de tot, de Legea bugetului. Anul 2015 începe pe 1 ianuarie şi românii trebuie să ştie ce o să se întâmple”, a explicat el. Președintele ales a menționat și alte teme sensibile pe care ar trebui să le rezolve Parlamentul. Este vorba de schimbarea legislației electorale, respingerea ordonanței de urgență privind traseismul, respingerea legii amnistiei și aprobarea urmăririlor penale pentru parlamentari.
Ministru controversat la Cultură
De cealaltă parte a baricadei, Victor Ponta încearcă să schimbe imaginea Executivului, pregătind o mini-remaniere guvernamentală. Astfel, ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Mihnea Motoc (soţul judecătoarei CEDO Iulia Motoc) va fi propus ca ministru al Afacerilor Externe. Anunțul a fost făcut după ce Teodor Meleșcanu a demisionat din postul de ministru de Externeîn urma scandalului votului din diaspora. Practic, Ponta recurge acum la un tehnocrat, soluție pe care nu a ales-o când trebuia rezolvată problema votului din diaspora și a preferat tot un politician, pe Teodor Meleșcanu.
Un alt nume nou în Guvern este Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, care a fost, ieri, propusă de UDMR pentru conducerea ministerului. Propunerea UDMR poate genera controverse. Potrivit site-ului romaniacurata.ro, în mai 2014, Hegedus Csilla deţinea, pe lângă funcţia de la Ministerul Culturii, şi pe cele de secretar general adjunct al UDMR şi de director executiv la Fundaţia Transylvania Trust. Începând din 2009, Hegedus Csilla a încheiat 19 contracte cu statul, în valoare totală de 2.631.555 de lei, prin fundaţia Transylvania Trust, ca director executiv sau în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Cele două propuneri au fost trimise de premierul Ponta președintelui Traian Băsescu.
Calculele UDMR
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a demisionat acum câteva luni de la Ministerul Culturii.
Nominalizarea unui ministru din partea UDMR este menită să stimuleze rămânerea acestui partid la guvernare. Potrivit unor surse parlamentare, liderii UDMR sunt împărţiţi în două tabere – cei mai tineri doresc ieşirea de la guvernare, motivând că minoritatea maghiară, pe care Uniunea o reprezintă, a dat un vot clar împotriva lui Victor Ponta, iar o altă parte, formată din parlamentarii mai vechi ai UDMR, pledează pentru susţinerea în continuare a guvernării. Kelemen Hunor a fost singurul lider din coaliție care a lipsit de la conferința de presă susținută de Victor Ponta, luni, la Palatul Parlamentului. Cu toate acestea, Hunor a declarat, ieri, că nu caută pretexte pentru ieşirea de la guvernare şi că, în momentul de faţă, încearcă să înţeleagă de ce electoratul maghiar a votat în proporţie de 80% cu Iohannis. Totodată, el a spus că nu există în acest moment în UDMR propuneri privind ieşirea de la guvernare şi că o discuţie în acest sens ar putea avea loc la reuniunea Consiliului Permanent.
În schimb, președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a pledat pentru ascultarea electoratului maghiar. “Suntem într-o nouă situație, trebuie să vorbim ce vom face în continuare. Subiectul din turul doi al alegerilor a fost despre a rămâne la guvernare sau a trece în opoziție? Votanții maghiari au arătat încotro trebuie să meargă UDMR”, a declarat Borboly Csaba.
Remanierea guvernamentală vine în condițiile în care PLR a anunțat, prin vocea lui Călin Popescu Tăriceanu, că nu va intra la guvernare. Schimbarea configurației politice a Executivului presupune un vot în Parlament, iar coaliția majoritară nu pare dispusă să riște un asemenea pas în noile condiții. În plus, se pare că liderii PLR nu sunt dornici să preia portofoliul Finanțelor, așa cum se vehicula neoficial, din cauza riscurilor de imagine pe care le presupune.
