Puterea nu renunță la planul său de frânare a justiției cu orice preț, modificând Codul de Procedură Penală astfel încât măsurile preventive – reținerea, arestarea preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar – să nu mai fie luate decât dacă există „probe sau indicii temeinice“ că a fost săvârșită o infracțiune.
Cu 88 de voturi „pentru“, 26 voturi „contra“ și 4 abțineri, Senatul a adus zeci de modificări Codului Penal și Codului de Procedură Penală, inclusiv condițiilor pentru dispunerea măsurilor preventive.
Din cele zece proiecte de lege votate luni după-amiază în Camera Superioară, doar cel care viza legile penale a fost votat secret. Evident, senatorii puterii au apelat la acest artificiu din două motive: pe de o parte, fuga de răspundere, pe de altă parte, dorința de a lăsa impresia că și opoziția a votat „pentru“ (nu degeaba a pomenit premierul Ponta, ulterior, de „majoritatea oarecum neașteptată“ înregistrată).
Ce s-a votat și ce urmează
Codul de Procedură Penală în vigoare spune (art. 202, alin. 1) că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune“. La propunerea Comisiei juridice (care a validat un amendament formulat de senatorii PSD și PC Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu, respectiv Cristiana Anghel), plenul Senatului a eliminat sintagma „suspiciunea rezonabilă“. Prin urmare, reținerea, arestarea preventivă și celelalte măsuri ar mai putea fi luate doar dacă există „probe sau indicii temeinice“ că persoana vizată a comis o infracțiune. Cu alte cuvinte, munca procurorilor (care pot dispune reținerea) și a judecătorilor (care se pronunță în cazul celorlalte măsuri preventive) va fi mult îngreunată.
Pentru a intra în vigoare modificarea, proiectul de lege ar trebui să fie adoptat și de Camera Deputaților, iar, apoi, promulgat de președinte. Șeful statului poate cere o singură dată reexaminarea proiectului. Documentul poate fi însă atacat la Curtea Constituțională, atât de senatorii opoziției, cât și de președinte.
Votul de luni din Senat vine după ce, săptămâna trecută, instituția condusă de Călin Popescu Tăriceanu a lăsat să se adopte tacit (adică, fără nici o dezbatere) un alt proiect de modificare a Codului de Procedură Penală. Este vorba de inițiativa senatorului PSD Șerban Nicolae, potrivit căreia arestarea preventivă ar urma să fie în două forme: arest la domiciliu sau arest sever, ultima formă fiind însă doar pentru fapte grave. De asemenea, prin proiectul lui Nicolae, ar urma să mai fie încătușați doar cei cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență. Adică, nu și politicienii suspectați corupți.
Ponta spune că și opoziția ar fi votat
Întrebat despre votul din Senat, premierul Victor Ponta a răspuns, într-o emisiune la Digi24, în stilul caracteristic: nu știe de ce au vrut senatorii să schimbe legile penale (nu este senator și nu a participat la plen), nu știe nici de ce nu este bună actuala formulare din Codul de Procedură Penală, dar știe că a fost „o majoritate oarecum neașteptată“ și că „PSD nu are 88 de senatori“. Și mai știe că modificările aduse pe bandă rulantă în Parlament legilor penale nu îi vor împiedica pe procurori să documenteze cazurile pe care le au.
Reacția opoziției la votul din Senat contrazice însă ipoteza că PNL ar fi votat alături de PSD. „De acum există indicii temeinice: pentru PSD, justiția e ciumă și Șova e mumă. Lovitura din Senat prin care se blochează, practic, procedura arestului preventiv demonstrează cât de frica le este celor din PSD de justiție“, a declarat, pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele PNL Raluca Turcan.
”Actul de justiție se desfășoară în România în mod eficient și independent.“, a declarat Victor Ponta, premierul României și președinte al PSD.
