Guvernul Boc îşi asumă astăzi în Parlament Legea salarizării unitare şi Legea privind salarizarea pe 2011. Înainte de votul final însă, Executivul a îndulcit regimul incompatibilităţilor pentru funcţionarii celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură anunţată de opoziţie va eşua, iar cele două legi pentru care-şi asumă astăzi Guvernul Boc răspunderea în Parlament vor fi considerate adoptate, funcţionarii publici parlamentari vor putea să lucreze nestingheriţi în domeniul privat şi chiar să ocupe funcţii. Singura condiţie pe care mai trebuie să o îndeplinească pentru a nu fi în incompatibilitate este ca funcţiile să nu fie în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile pe care le îndeplinesc în Parlament. Cine stabileşte însă legătura „directă sau indirectă” şi cum se poate garanta că un director sau un şef de serviciu din zecile care sunt în Parlament nu va „pune o vorbă bună” la colegi, de pildă, la organizarea unei licitaţii?
Îndulcirea regimului incompatibilităţilor pentru funcţioarii publici parlamentari este greu de explicat şi dacă luăm în considerare că aceştia beneficiază nu doar de remuneraţii consistente (mai mari, la un moment dat, chiar decât cele ale preşedintelui ţării şi premierului, după cum a dezvăluit presa anul trecut), ci şi de alte privilegii. Inclusiv pensii speciale, până de curând.
Potrivit Statutului încă în vigoare al funcţionarului public parlamentar (Legea nr. 7/2006), această categorie de funcţionari nu avea decât posibilitatea de a exercita funcţii şi activităţi didactice în învăţământul superior. Funcţionarii publici parlamentari nu puteau nici să des¬făşoare activităţi neremunerate în autorităţi sau instituţii publice, în regiile autonome sau societăţile comerciale din sectorul public ori privat. De acum înainte, interdicţia va viza doar funcţiile publice.
Prin modificarea adusă ieri, la propunerea vicepreşedintelui PDL Sulfina Barbu, funcţionarii publici parlamentari capătă, practic, aceleaşi drepturi cu funcţionarii publici şi funcţio¬narii cu statut speial, cărora li se permisese deja, prin forma iniţială a Legii salarizării unitare, să ocupe funcţii în sectorul privat.
Legea salarizării unitare, la pachet cu salarizarea pe 2011
Guvernul Boc îşi angajează astăzi răspunderea în Parlament atât pe mult discutata Lege unitară a salarizării, cât şi pe Legea privind salarizarea în anul 2011. Este vorba de artificiul la care a recurs Executivul în condiţiile în care nu şi-a putut permite (din cauza plafonului de 39 de miliarde de lei impus de FMI pentru 2011 în cazul cheltuielilor de personal) să aplice Legea salarizării unitare de la 1 ianuarie 2011. Cum, la fel, nu şi-a putut permite să revină de la 1 ianuarie 2011 la salariile de dinaintea scăderii cu 25%.
Prin urmare, salariile vor recupera parţial, 15%, din diminuarea din vară. Totodată, în 2011, nu se vor acorda premii şi prime de vacanţă, iar munca suplimentară (peste orele de program, în weekend sau în zilele de sărbătoare) vor fi compensate doar cu timp liber, nu şi în bani.
De la 1 ianuarie 2011, salariul minim brut pe economie va fi de 670 de lei (cu 70 de lei mai mult decât în prezent), iar raportul între salariul de bază minim şi cel maxim va fi, în sectorul bugetar, de 1 la 15. O dată cu aplicarea Legii salarizării unitare, la 1 ianuarie 2012, suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va mai putea depăşi 30% din salariul de bază/soldă.
Moţiunea de cenzură, programată înainte să fie depusă
Dacă opoziţia îşi va duce ameninţarea până la capăt şi va depune o nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, aşa cum a anunţat, aceasta va fi dezbătută şi votată în paralel cu proiectele de buget pe 2011. Concret, votul pe moţiune ar urma să se dea pe 20 decembrie. Reprezentanţii PSD şi PNL şi-ar fi dorit ca moţiunea să fie dezbătută după 31 decembrie, caz în care Guvernul ar fi fost obligat să revină, de la 1 ianuarie 2011, la salariile de dinaintea reducerii de 25%.
