Consiliul Național al Audiovizualului, dominat de oameni propuși de PSD, evită să sancționeze dezinformările lansate de televiziunile fidele partidului de guvernământ.
În jur de 100.000 de oameni au protestat, duminică seară, în mai multe orașe din țară împotriva intenției guvernului PSD de a modifica legislația penală în favoarea politicienilor cu dosare. La fel ca săptămâna trecută, posturile pro-PSD au avut propria viziune asupra realității, lansând o serie de scenarii fără dovezi.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) s-a reunit, marți, pentru prima dată după protestele din 29 ianuarie, când aproximativ 50.000 de persoane au protestat, în capitală, una dintre nemulțumiri fiind legată și de lipsa de acțiune a instituției în cazul televiziunilor care dezinformează spectatorii.
Astfel, România TV, canal controlat de fugarul Sebastian Ghiță, a susținut că protestele ar fi un „atac” la adresa instituțiilor statului, cu implicarea „oamenilor lui Iohannis”. „Atacul” și ”destabilizarea” erau, de fapt, proteste pașnice, legate de activitatea unor instituții care, în opinia manifestanților, nu își fac datoria – Guvern, Ministerul Justiției, CNA. Aceeași televiziune a relatat că protestatarii ar fi rupt coloanele de poliție, deși, în realitate, oamenii au plecat spre metrou după ce au dat peste un cordon de jandarmi care bloca accesul dinspre Guvern spre sediul PSD. Invitații mai hotărâți au vorbit chiar despre implicarea SRI în organizarea mitingului, iar generalul Pavel Abraham a afirmat chiar că, „pentru a evita anumite violențe de proporții, se poate folosi și armament adevărat”.
Săptămâna trecută, postul lui Sebastian Ghiță relatase că manifestanții ar fi fost plătiți pentru a demonstra – 100 de lei pentru un participant, 50 de lei pentru un tânăr, 30 de lei pentru un câine.
CNA e încă în septembrie 2016
Însă, tot acest tsunami mediatic la adresa demonstranților lipsește tocmai de pe agenda instituției care ar trebui să monitorizeze televiziunile și să dicteze sancțiuni dacă se încalcă legea – Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Organismul are prin lege atribuții de monitorizare a televiziunilor pentru a asigura, printre altele, dreptul la liberă informare și respectarea demnității umane.
Însă, în ianuarie, CNA a avut doar trei ședințe, deși instituția ar trebui să se întrunească de două ori pe săptămână. Ordinea de zi din 26 ianuarie (după primul val de dezinformări legate de mitingul din 22 ianuarie) este edificatoare. CNA a discutat o serie de subiecte precum prelungirea unor licențe pentru posturi de televiziune și de radio din provincie.
La capitolul monitorizare, Consiliul Naţional al Audiovizualului a discutat o serie de reclamații mai vechi, inclusiv una împotriva postului Realitatea TV, datând din 21 septembrie 2016. În schimb, a fost amânat raportul Direcției Monitorizare legat de desfășurarea campaniei electorale (încheiată pe 10 decembrie – n.r), urmând să fie discutat într-o ședință viitoare.
Bilanț de prescrieri
Instituția este în blocaj de mai multă vreme, iar cvorumul de ședință de opt din 11 membri s-a întrunit din ce în ce mai rar – doar de 14 ori din august 2016 până în decembrie 2016, într-un an cu campanie electorală.
Așa se explică faptul că membrii CNA discută abia acum derapajele televiziunilor din campania electorală pentru parlamentare. Și aceasta pentru că miza reală este tragerea de timp, astfel încât unele fapte să se prescrie. Potrivit legislației în vigoare, amenzile contravenționale se pre-scriu într-un termen de șase luni de la producerea faptei. Potrivit ActiveWatch, 1.600 de sesizări au fost prescrise în perioada 2014-2016. Cele mai multe dintre acestea, 400, vizau postul Antena 3 (controlat de Dan Voiculescu), iar 169 vizau România TV (controlat de Sebastian Ghiță).
De la teorie la practică
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) este dominat de PSD, care are șase din cei 11 membri. Unul provine de la UDMR, doi de la PNL, iar doi sunt numiţi de Preşedinţie. Membrii sunt numiți pentru mandate de șase ani de către instituții politice – Senat, Camera Deputaților, Guvern, Președinție.
Teoretic, odată numiți în funcție, ei nu ar mai trebui să reprezinte interesele -instituțiilor care i-au numit. În realitate, întârzierile în luarea unor decizii au încurajat manipulările din zona televiziunilor PSD. De fapt, social-democraţii nu doar că au majoritatea, dar au blocat demersurile opoziției parlamentare de a o debarca din funcție pe Laura Georgescu, șefa CNA. Aceasta este implicată în două dosare penale, primul demarat în 2014, dar pentru PSD păstrarea unei -persoane șantajabile în fruntea instituției este o garanție suplimentară de control.
Se caută soluții, dar nu prea se găsesc
Dorina Rusu, numită de președintele Klaus Iohannis, afirmă că a făcut mai multe sesizări legate de „încălcări grave ale legislației de către posturile de televiziune”. „Dar deciziile se iau în ședințele Consiliului, care, din lipsă de cvorum, nu au loc. Din diferite motive, unii dintre membrii Consiliului lipsesc constant, fapt care face imposibilă întrunirea cvorumului de ședință”, a menționat Dorina Rusu.
La capitolul cauze, ea acuză păstrarea în funcția de președinte a Laurei Georgescu, în ciuda problemelor de natură penală, afirmând că aceasta nu are autoritatea necesară. Ea reclamă și faptul că Parlamentul, sub autoritatea căruia se află CNA, nu a încercat să ia măsuri pentru rezolvarea situației. La rândul său, Valentin Jucan (numit de fostul PDL) a menționat că a făcut opt autosesizări legate de ambele posturi de televiziune, precizând că a reclamat posibila încălcare a informării corecte, prevăzută de legislația audiovizuală. După ce prestația CNA a provocat controverse, membrii CNA au decis să țină trei ședințe pe săptămână, pentru a recupera rămânerile în urmă.
Șefă cu probleme penale
Laura Georgescu, șefa CNA, este acuzată de procurori de abuz în serviciu și instigare la fals în înscrisuri. Potrivit DNA, aceasta ar fi fost implicată în revocarea ilegală a unei decizii prin care se ridica licența unei televiziuni. Ea este acuzată că în perioada 2013-2014 a întocmit și i-a convins și pe angajații CNA să întocmească 25 de sesizări false, în urma cărora au fost amendate pe nedrept 11 posturi de televiziune.
