13.6 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

EXCLUSIV. Viciile de procedură care pot albi plagiatele lui Ponta, Onțanu, Licu și Tobă (TEXT INTEGRAL)

„România liberă“ a scris, în exclusivitate, săptămâna trecută, despre existența unor situații de incompatibilitate și  conflicte de interese care ar putea să influențeze și, astfel, să pună sub semnul întrebării verdictele în cazurile de plagiat pe care Ministerul Educației le-a cerut rezolvate de urgență, în maxim o lună de zile. Vorbim despre tezele de doctorat ale lui  Victor Ponta, Gabriel Oprea, Neculai Onţanu, Bogdan Licu, Petre Tobă, Mihai Stănișoară, Loredana Radu, Adela Popescu, Dumitru Pârvu bănuite că au fost obținute prin fraudă academică.

Într-un interviu, Ioan-Aurel Pop, președintele instituției chemată de Ministerul Educației  să dea o decizie în cazurile de mai sus, a admis că “există riscul ca verdictul de plagiat sau neplagiat dat de CNATDCU să fie pus sub semnul întrebării, fiindcă la noi este posibil orice! În condițiile unei fluctuații legislative unice în Europa, societatea românească se află, și în domeniul învățământului și cercetării, într-o stare de incertitudine“.

Primul cap tăiat de Ministerul Educației

Semnele de întrebare legate de aceste verdicte trebuie ridicate dacă urmărim componența comisiilor CNATDCU pe masa cărora vor ajunge cele mai importante teze de doctorat. Teza de doctorat a lui Victor Ponta va fi în vizorul Comisiei de Științe Juridice, al cărui președinte este Gabriel Boroi. Profesorul Boroi a prezentat deja o decizie în acest caz.

Profesorul a fost unul dintre cei trei experți numiți de către Consiliul Național de Etică din cadrul Ministerului Educației care, în vara anului 2012, au decis că Ponta nu a plagiat în teza sa de doctorat.

La sesizarea „României libere“, Ministerul Educației l-a declarat săptămâna trecută incompatibil, iar Ioan-Aurel Pop a considerat aceasta o decizie de normalitate. Mai mult, profesorul Gabriel Boroi a anunțat că se va abține de la vot.

Și în cazul ministrului de Interne Petre Tobă ar putea apărea contestații indiferent de verdictul dat asupra tezei sale de doctorat, bănuită de plagiat. Cinci din cei 11 membri ai Comisiei de Științe Militare și Ordine Publică ai CNATDCU, unde va fi trimisă spre analiză teza de doctorat a lui Petre Tobă, sunt profesori la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, aceeaşi instituţie de învăţământ superior care i-a acordat demnitarului, în 2011, titlul de doctor în ştiinţe militare.

În plus, vicepreședintele Comisiei de Științe Militare, Sorin Pânzariu, este secretarul științific al Universității Naţionale de Apărare „Carol I” și, în același timp, coleg cu Anghel Andreescu, cel care a condus teza de doctorat a lui Petre Tobă. În acest caz, conflictul de interese este evident, iar președintele CNATDCU, profesorul Ioan-Aurel Pop, susține că una dintre soluțiile pentru evitarea acestei situații este apelul la judecata unor comisii externe Consiliului.

Judecătorul care s-a pronunțat deja

Există, de asemenea, mari semne de întrebare privind modul în care se va ajunge la un verdict de plagiat sau de neplagiat în cazul tezelor de doctorat ale lui Neculai Onțanu, Bogdan Licu și Mihai Stănișoară. 

Fostul primar al sectorului 2, Neculai Onțanu, este, din 2010, doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“.

Prim-adjunctul procurorului general al României, Bogdan Licu este doctor în științe Militare tot la Academia Națională de Informații. Fostul ministru al Apărării şi fost parlamentar Mihai Stănișoară are un doctorat obținut la aceeași instituție de învățământ.

Tezele de doctorat ale lui Onțanu, Licu și Stănișoară – bănuite că au fost realizate prin plagiat – vor fi analizate de către Comisia de Științe Militare a CNATDCU. Conflictul de interese apare atunci când aflăm că trei membri ai acestei comisii fac și acum parte din corpul profesoral al aceleiași Academii Naționale de Informații.

Mai mult, chiar președintele său este și astăzi coordonator de doctorate la aceeași instituție de învățământ superior aflată sub tutela SRI. Agravant, Toma Gheorghe a fost în Comisia de susținere a tezelor de doctorat ale lui Onțanu, Licu și Stănișoară, după cum a scris jurnalista Emilia Șercan. Altfel spus: un profesor care a girat trei teze de doctorat suspecte este șeful Comisiei care va analiza suspiciunile de plagiat ridicate în cazul acestor lucrări. Deși am contactat biroul de presă al Academiei Naționale de Informații și am trimis un
e-mail în acest sens, nu am primit un răspuns.   

Ioan-Aurel Pop: "Trebuie îndepărtată orice suspiciune de incompatibilitate"

I-am prezentat pre­șe­dintelui CNATDCU, Ioan-Aurel Pop, cazurile mai sus menționate. Rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ a admis existența unor conflicte de interese și a sugerat ca tezele de doctorat să fie analizate de către oameni din afara Consiliului.

În chestiunea plagiatelor, pare că instituția pe care o conduceți este pusă să scoată castanele din foc.

Ioan-Aurel Pop: Aveți dreptate! CNATDCU este (era) – în accepțiunea mea – o instituție menită să confirme titlurile universitare, acordate după reguli precise, în cadrul universităților. Eu am acceptat conducerea temporară a instituției în condițiile în care, de mai mult timp, aceasta era lipsită de un președinte, iar președintele, după tradiție, era ales la propunerea Academiei Române. Când am acceptat funcția aceasta, CNATDCU nu se ocupa și de abaterile de la etica universitară! Între timp, lucrurile s-au schimbat. Această schimbare modifică radical datele problemei. Întreaga activitate a CNATDCU presupune alte ritmuri de muncă și implicații mult mai adânci. Or, eu, ca rector în funcție, reales între timp, nu pot ține acest ritm, mai ales de la Cluj-Napoca. Totuși, fiind deja angajat în această funcție, am decis să rămân președinte până la alegerea noilor comisii.   

Veți rămâne în funcția de președinte al CNATDCU doar până la alegerea noilor comisii?

I.A.P.: Funcția de rector al celei mai mari și mai complexe universități din România presupune o responsabilitate imensă. Iar mie îmi place să fac lucrurile bine. Constat că, de când CNATDCU are și alte funcții decât cele pentru care eu am agreat, îmi este imposibil să fac față. Cred că, pentru președinția acestei instituții este nevoie de un profesor degrevat de alte obligații. Nu vreau să părăsesc funcția într-un moment legat de vreo decizie anume. Dacă reușesc să rezist fizic, o voi face la încheierea mandatului, care este foarte aproape.

Cum comentați faptul că Ministerul Educației l-a declarat incompatibil pe Gabriel Boroi, șeful Comisiei de Științe Juridice chemată să analizeze plagiatul lui Victor Ponta ?

I.A.P.: Cred că Ministerul Educației a procedat foarte bine! Profesorul Gabriel Boroi, șeful Comisiei de Științe Juridice, s-a pronunțat deja în legătură cu cazul în speță și este nevoie ca analiza respectivei lucrări să fie făcută de alți specialiști. De altminteri, în această chestiune, Comisia de Etică a Universității din București a dat deja un verdict, de care trebuie să se țină seama. Universitatea din București este instituția în care s-a susținut respectiva teză de doctorat, iar opinia specialiștilor juriști de acolo este foarte importantă. Și în domeniul Comisiei de Științe Militare trebuie înlăturată orice suspiciune, privitoare la conflictul de interese. Voi urmări atent aceste aspecte.

Există riscul ca, din perspectiva pe care v-am prezentat-o mai sus, verdictul dat de CNATDCU să fie pus sub semnul întrebării?

I.A.P.: Există un asemenea risc, fiindcă la noi este posibil orice! În condițiile unei fluctuații legislative unice (din câte știu) în Europa, societatea românească se află, și în domeniul învățământului și cercetării, într-o stare de incertitudine.

Ați admis că este posibil ca, dată fiind componența Comisiilor de Științe Militare și cea de Știinte Juridice a CNATDCU verdictele să fie influențate. Cum putea fi evitat acest risc?

I.A.P.: Eu aștept de la președinții comisiilor respective să evite incompatibilitățile, să apeleze la experți complet neutri și să rezolve cazurile în speță. Dacă nu o vor face, sunt convins că, împreună ca factorii de decizie din domeniu, vom găsi soluțiile potrivite și legale.  

Cazul Gabriel Oprea

Mai puține suspiciuni legate de un verdict incorect apar în cazul lui Gabriel Oprea. Teza sa de doctorat va ajunge în atenția Comisiei de Științe Juridice. Oprea – deși doctor în Drept – a condus docto­rate la Academia de Poliție și la Academia Națională de Informații. Un singur membru al ComIsiei de Științe Juridice din cei 15 reprezintă una din cele două universități de învățământ superior mai sus menționate. Este vorba de profesorul Popa Gheorghe  – de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ din București.

Ultima oră
Pe aceeași temă