În condiţiile reechilibrării raporturilor putere-opoziţie din cele două Camere, prin ieşirea liberalilor de la guvernare, este de aşteptat ca, de acum înainte, să se înteţească bătălia parlamentară. Pentru prima dată din decembrie 2012 încoace, opoziţia poate iniţia o moţiune de cenzură, dar demersul ar putea fi îngreunat de orgoliile liderilor PNL şi PDL.
Uniunea Social Democrată (formată din PSD, UNPR şi PC) deţine, împreună cu grupul minorităţilor naţionale şi UDMR, majoritate în fiecare din cele două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor, PSD+UNPR au 172 de deputaţi, iar PC – 18. Adunându-i pe cei 17 deputaţi ai minorităţilor şi cei 18 ai UDMR, rezultă un total de 225 deputaţi, în condiţiile în care majoritatea este acum de 404 (opt mandate au fost vacantate prin demisie, revocare pe motiv de arestare sau deces). În concluzie, la Cameră, noua alianţă USD-UDMR-minorităţi poate sta oarecum liniştită, mai ales că-i pot veni ceva voturi şi din rândul neafiliaţilor (20 la număr).
La Senat, situaţia este însă mai strânsă. PSD are 77 de senatori, PC – 8, iar UDMR – 8. Rezultă 93 de senatori, doar cu şapte peste numărul majorităţii (86 de voturi). Şi aici noua alianţă ar mai putea atrage câteva voturi de la neafiliaţi (5 la număr).
Primul test pentru noua majoritate, fără liberali, va fi săptămâna viitoare, la învestirea Guvernului Ponta III. După aceea, ori de câte ori va avea de adoptat vreun proiect sensibil de lege, noua putere va trebui să se mobilizeze până la ultimul ales.
Pe când prima moţiune de cenzură?
Prin ieşirea liberalilor de la guvernare, opoziţia (PNL, PDL şi PP-DD) a ajuns să aibă în jur de 45% din numărul total de parlamentari. Pentru prima dată după alegerile generale din decembrie 2012, opoziţia va putea depune o moţiune de cenzură (Constituţia prevede că este nevoie de semnăturile a cel puţin un sfert dintre senatori şi deputaţi). Aceasta dacă PNL şi PDL convin să colaboreze la depunerea unei moţiuni de cenzură. După declaraţiile făcute până acum, colaborarea pare greu de realizat, atât din cauza istoriei recente (a atacurilor virulente la care i-au supus liberalii pe pedelişti), cât şi a orgoliilor legate de susţinerea unei candidaturi la preşedinţie. „Pentru a scurta perioada de vid de guvernare, PDL îşi doreşte să depună o moţiune de cenzură cu care să dărâme Guvernul Ponta.
E vorba de «Cartea neagră a guvernării USL: 2 ani de minciună. După USL: potopul». Aşteptăm opozanţii declaraţi azi în Parlament să semneze moţiunea noastră“, spunea marţi prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul. „PDL poate să facă următorul lucru: poate să vină la noi dacă doreşte cu acel text şi să spună: «Vă rog, citiţi-l şi, dacă îl agreaţi, faceţi dvs. o moţiune de cenzură!». Şi vă dau cuvântul că, dacă e un text în care, cu mult curaj, domnul Vasile Blaga vorbeşte despre tot felul de lucruri care nu sunt în ordine în Guvernul Ponta, o facem noi moţiune de cenzură“, a fost replica lui Crin Antonescu, după anunţul ieşirii de la guvernare. Arătând că este „foarte puţin probabil, spre imposibil“ ca liberalii să semneze o moţiune de cenzură în care să fie criticate măsurile adoptate de Guvernul Ponta până în momentul ieşirii PNL din USL, Antonescu a precizat că teme bune de moţiuni de cenzură ar fi adoptarea legii amnistiei sau creşterea ori desfiinţarea cotei unice.
Birourile Permanente şi şefia Senatului
Prin ruperea USL, noua alianţă USD-UDMR-minorităţi deţine majoritatea şi în Birourile Permanente ale celor două Camere. La Senat, au 8 membri dintr-un total de 13, iar la Cameră, 7 membri (tot dintr-un total de 13). Noua alianţă va decide, astfel, în tot ceea ce înseamnă ordine de zi a plenurilor, introducerea sau amânarea unor proiecte de lege, deplasări în străinătate etc.
O atenţie deosebită merită, în perioada următoare, funcţia de şef al Senatului, deţinută acum de Crin Antonescu. Chiar dacă unii lideri social-democraţi au lăsat a se înţelege că PSD îl va lăsa pe preşedintele PNL să îşi păstreze funcţia, au apărut şi voci care susţin contrariul sau spun că Antonescu ar trebui să demisioneze. Una dintre ele aparţine vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru (PSD). „Există o decizie politică a PSD, luată luni, în şedinţa (Biroului Permanent Naţional al PSD – n.r.) în care s-a stabilit foarte clar că nu vom avea în vedere o schimbare a domnului Crin Antonescu din funcţia de preşedinte al Senatului. Sigur, după atitudinea de aseară (marţi seară – n.r.), după modul în care domnul Crin Antonescu a vorbit despre PSD, despre Victor Ponta, despre cum ar trebui condusă România, o să se facă, probabil, o nouă analiză“, a precizat Chelaru pentru Agerpres. Acesta a mai spus că modul în care se va conduce Senatul în lunile următoare este „extrem de important“ pentru proiectele asumate de PSD în faţa alegătorilor.
Anterior declaraţiei lui Ioan Chelaru, liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, i-a transmis lui Crin Antonescu că ar trebui să demisioneze „dacă are onoare şi caracter“. Replica liderului liberal a fost că declaraţiile socrului lui Victor Ponta sunt „destul de joase“, că el nu se „cramponează“ de funcţia de la Senat, dar că nici nu are motiv să demisioneze.
Urmărirea penală a lui Chiţoiu şi legea amnistiei
După confirmarea noii majorităţi, Parlamentul va trebui să tranşeze două puncte sensibile de pe agenda sa: cererea DNA de avizare a începerii urmăririi penale a ex-ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu şi mult-controversata lege a amnistiei şi graţierii.
În cazul lui Chiţoiu, deputaţii PNL au dat asigurări, prin vocea liderului George Scutaru, că nu vor „pune nici o piedică justiţiei“. În schimb, grupul PSD din Cameră nu-şi asumă nici un vot „pro“, nici unul „contra“ cererii DNA, urmând ca fiecare deputat să voteze cum consideră. Pe acelaşi principiu au votat aleşii PSD şi săptămâna trecută, când DNA a cerut arestarea preventivă a deputatului Vlad Cosma. Rezultatul final al votului a fost elocvent: Cosma a rămas cu imunitatea. De o protecţie similară va beneficia, cel mai probabil, şi Daniel Chiţoiu. Întâmplător sau nu, el s-a numărat marţi seară printre cei care au votat împotriva ieşirii PNL de la guvernare.
În ceea ce priveşte legea amnistiei, este de aşteptat ca bătălia din Parlament să fie extrem de dură. Liberalii au spus că nu susţin proiectul şi chiar au cerut, înainte de inflamarea situaţiei în USL, ca iniţiativa să fie repusă pe ordinea de zi a Camerei pentru a fi respinsă. Nu s-a întâmplat acest lucru şi este de aşteptat ca noua majoritate să reîncerce adoptarea legii, mai ales că sunt interesaţi de prevederile ei şi udemeriştii şi minorităţile naţionale. De altfel, după cum au precizat sursele României libere, legea amnistiei ar fi fost termen al negocierii dintre USD, UDMR şi minorităţi, alături de o nouă încercare de modificare a Codului Penal (în sensul redefinirii noţiunii de funcţionar public, astfel încât parlamentarii, primarii şi şefii de CJ să scape de răspunderea penală pentru conflict de interese şi alte infracţiuni).
Discuţiile s-ar putea reaprinde şi în cazul comisiei de anchetă parlamentară a activităţii ASF. Conducerea Camerei a respins marţi înfiinţarea comisiei, cerută de USD şi PDL, dar Senatul a anunţat demararea unor verificări, prin intermediul Comisiei de buget-finanţe.
În fine, serioase divergenţe putere-opoziţie sunt aşteptate şi în cazul proiectului privind STS, în condiţiile în care dezbaterea a fost amânată în 18 februarie la propunerea PSD.
USL încă rezistă în multe judeţe
După ce conducerea PNL a lăsat mână liberă filialelor să încheie „orice“ alianţă necesară guvernării locale, din multe judeţe s-a spus prompt că USL merge mai departe.
Rămâne de văzut însă cât timp vor rezista liberalii ca prefecţi, subprefecţi sau şefi de deconcentrate, cât timp va trece până când toate funcţiile vor fi revendicate de reprezentanţii USD şi chiar de cei ai UDMR. Apoi, rămâne de văzut ce explicaţii vor putea da alegătorilor păstrătorii alianţei PSD-PNL când va începe campania pentru europarlamentare, iar cele două partide se vor afla în competiţie. Sau, poate, nu va fi o competiţie reală în multe judeţe.
Dar, în acest caz, cum îşi mai atinge PNL scopul obţinerii unui scor cât mai bun în primele alegeri de după destrămarea USL?
În zeci de judeţe continuă colaborarea
Mulţi lideri PSD de filială s-au repezit ieri să dea asigurări că va continua la ei în judeţ colaborarea cu PNL. „În Vrancea nu se întâmplă nimic, USL merge mai departe“, a declarat liderul PSD, Marian Oprişan, citat de Mediafax. Interesant este că omologul său liberal, Nini Săpunaru, a preferat pe moment să nu dea verdicte, spunând că o decizie va fi luată la nivelul conducerii filialei. Un mesaj similar cu cel al lui Oprişan a lansat şi şeful PSD Buzău, Constantin Boşcodeală: „Noi am încheiat nişte alianţe la nivel local pe baza unor înţelegeri şi le-am transmis tuturor primarilor să nu rupă alianţele de dragul rupturii de la centru“. Declaraţii de menţinere a colaborării au fost formulate ieri şi de la Constanţa, Bistriţa, Braşov, Cluj, Sibiu, Prahova sau Suceava.
Situaţii speciale
Intrarea UDMR la guvernare va afecta distribuţia funcţiilor la nivel local în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Liderul PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, şi-a manifestat deja temerea că Uniunea va revendica postul de prefect, în condiţiile în care actualul prefect, de la UNPR, se va pensiona la 1 aprilie. Dacă acest lucru se va întâmpla, probabil că se va discuta dacă subprefectul să mai fie de la PNL sau nu.
Subprefectul susţinut de PNL ar putea fi schimbat şi în judeţul Covasna, potrivit liderului PSD Covasna, Horia Grama. În final, va fi prefect de la PSD şi subprefect de la UDMR. O situaţie similară va fi, probabil, şi în judeţul Harghita, liberalii aşteptându-se la presiuni din partea UDMR pentru schimbarea subprefectului.
Invitaţie la demisii
Printre puţinele judeţe în care colaborarea PSD-PNL pare condamnată deja se numără Vaslui. Aici, liderul filialei social-democrate, Dumitru Buzatu, a transmis deja foştilor parteneri de guvernare că ar fi „civilizat“ să renunţe la funcţiile dobândite politic. Replica liberalilor din judeţ a venit prompt: „Faptul că liberalii nu mai sunt la guvernare nu înseamnă că trebuie să meargă la săpat şanţuri“. La Iaşi, liderii PSD şi PNL nu au discutat încă despre menţinerea colaborării, dar liberalii se aşteaptă ca şefii de instituţii propuşi de ei să fie schimbaţi din funcţie.
