Anul care tocmai se încheie a fost marcat în Camera Deputaților și în Senat de un şir lung de voturi controversate privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, de tentative repetate de modificare a Codului Penal şi de compromisuri pe tema legilor electorale.
Scandalul anului în Parlament a fost provocat de votul din Senat din 25 martie pentru arestarea preventivă a lui Dan Şova, cercetat în dosarul Turceni-Rovinari, alături de fostul premier Victor Ponta. Au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 „pentru”, 67 „împotrivă” şi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunţat că solicitarea DNA nu a fost aprobată, pentru că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi „pentru”, respectiv 85. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a invocat regulamentul instituţiei, care prevedea aprobarea cu votul majorităţii senatorilor, dar a ignorat Constituţia, potrivit căreia hotărârile se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, în condiţiile de cvorum. Pe 6 mai, CCR a decis că hotărârea a fost neconstituţională. În cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi „pentru” şi 72 „împotrivă”. Pe 3 decembrie însă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară în plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventivă, însă într-un nou dosar. Între timp, Victor Ponta, prietenul lui Şova, pierduse şefia PSD, preluată de Liviu Dragnea. De data aceasta, senatorii au încuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi „pentru” şi 30 „împotrivă”.
Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta, la aceea dată şi lider al principalului partid parlamentar, PSD. Pe 5 iunie acesta a ajuns în faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal în dosarul „Turceni-Rovinari” pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani, în calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat însă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmărirea sa penală. Cererea a fost, însă, respinsă cu 120 de voturi „pentru” şi 231 „împotrivă”. Dincolo de salvarea lui Ponta de procurori, votul a avut şi un efect politic: preşedintele Klaus Iohannis nu l-a putut suspenda din funcţia de premier, Constituţia prevăzând această posibilitate doar în cazul urmăririi penale pentru fapte săvârşite ca membru al Guvernului.
Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. În luna februarie, deputaţii au aprobat toate cele şase solicitări împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă.
În octombrie însă, Elena Udrea a fost din nou pusă în faţa solicitărilor Justiţiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta deputaţii au votat împotriva arestării preventive, permiţând doar reţinerea. A fost însă un nou vot cu scandal, tranşat doar după mai multe runde de renumărare a voturilor, după ce s-a descoperit că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de către colegi deputatul UDMR Laszlo Borbely, deputatul PSD Ion Ochi şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu. În cazul altor trei parlamentari, solicitările Justiţiei au fost aprobate: Darius Vâlcov (senator PSD, fost ministru) şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.
Codul Penal, atacat de 24 de ori
Senatorii şi deputaţii au iniţiat 24 de proiecte de modificare a Codului Penal, plus alte proiecte privind organizarea judiciară şi a modului de funcţionare a instanţelor. Majoritatea acestora au provocat controverse, fiind uitate în sertarele Parlamentului, însă, de multe ori, fără un vot final de respingere.
Un proiect controversat a fost cel al senatorului PSD Şerban Nicolae, care dorea interzicerea arestului preventiv, cu excepţia cazurilor în care persoanele erau acuzate de infracţiuni cu violenţă. Ar fi scăpat astfel de cererile Justiţiei toate persoanele acuzate de corupţie, în care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se află în continuare în dezbaterea Parlamentului.
Parlamentarii şi-au votat în anul 2015 mai multe beneficii, printre care şi legea privind pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor. În forma iniţială, cum a fost depus în luna aprilie, proiectul le permitea parlamentarilor să încaseze pensii între 1.500 şi 4.600 de lei, în funcţie de vechimea în Parlament. În cele din urmă, sumele finale vor fi chiar mai consistente, prin corelarea cu alte acte normative adoptate între timp. Pensia se va acorda în limita a trei mandate, urmând să fie calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată, la momentul ieşirii la pensie. Pe de altă parte, veniturile deputaţilor şi senatorilor în baza cărora au fost calculate aceste pensii speciale urmează să crească, de la 1 ianuarie 2016, cu 10%, potrivit unei modificări legislative aprobate de parlamentari la finalul acestui an, care viza salariile tuturor bugetarilor.
Deficitul bugetar, în pericol
Pe agenda Parlamentului au fost şi o serie de proiecte cu un serios impact financiar, care au contribuit la creşterea deficitului bugetar de la 1,9% la 2,95%. Astfel, la începutul lunii aprilie, parlamentarii au votat pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari, cu un impact bugetar de 300 de milioane de lei.
În luna iulie, preşedintele a solicitat reexaminarea Codului Fiscal, după atenţionările BNR şi ale Consiliului Fiscal potrivit cărora, prin aplicarea legii iniţiate de Guvernul Ponta şi votată de Parlament se vor produce pierderi de 17 miliarde de lei la capitolul încasări. În urma reexaminării, au avut loc în Parlament dezbateri cu privire la noua formă, ajungându-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, plus amânarea intrării în vigoare a câtorva măsuri. În forma finală, Codul Fiscal a produs scăderea încasărilor cu 10 miliarde de lei.
În luna noiembrie, înainte de instalarea Guvernului Cioloş, parlamentarii au votat o lege cu impact financiar de trei miliarde lei, respectiv majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, introdusă în urma unui amendament al PSD la o ordonanţă a Guvernului Ponta prin care salariile din Sănătate se majorau cu 25%. PNL s-a opus iniţial, cerând date de la Ministerul Finanţelor, dar, ulterior, a votat favorabil.
În ultima zi a sesiunii parlamentare, Senatul a adoptat legea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Guvernul a contestat proiectul la Curtea Constituţională, estimând că efortul bugetar în 2016 se va ridica la 469 de milioane de lei.
Lacunele legislaţiei electorale
Anul 2015 a fost anul care a adus modificări ample sistemului electoral. Astfel, noua lege privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale prevede că acestea vor fi decontate de la buget pentru competitorii care au trecut de pragul de 3%. Legea privind alegerea aleşilor locali prevede menţinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor. Această formulă avantajează PSD, care are cei mai mulţi primari în funcţie, şi a fost votată de Parlament, în ciuda protestelor societăţii civile, care o consideră o scădere a legitimităţii aleşilor locali. În schimb, preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi de către consilieri.
Mai mult, a fost modificată şi legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum şi un număr mai mic de parlamentari, de 466. În toamna acestui an a fost adoptată, după multe întârzieri şi scandaluri între PSD şi PNL, şi legea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora.
