Vă prezentăm integral scrisoarea deschisă, precum şi motivele semnatarilor pentru care solicită retragerea proiectului de lege.
Scrisoare deschisă 7 noiembrie 2013
Domnule Prim-ministru Victor Ponta
Domnule Viceprim-ministru Liviu Dragnea
Organizaţiile semnatare consideră că actuala formă a proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare este inacceptabilă având în vedere consecinţele grave pe care acest act normativ le-ar putea provoca diverselor segmente ale societăţii: natură, patrimoniu, sănătate etc.
De aceea, vă cerem retragerea proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică de pe agenda guvernamentală şi punerea acestuia în dezbatere publică în temeiul Art. 6 alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Reamintim că o solicitare în acest sens a fost deja înaintată în data de 5 noiembrie 2013.
Printre principalele deficienţe referitoare la prezentul proiect de act normativ, enumerăm:
• Favorizarea corupţiei din sectorul administraţiei publice prin plasarea în poziţie de conflict de interese a autorităţilor judeţene (în speţă, Consiliile judeţene vor avea în subordine instituţii a căror menire era să controleze – sub diverse dimensiuni, patrimoniu, mediu etc – activitatea Consiliilor judeţene);
• Apariţia riscului de creare a unor inegalităţi în furnizarea de servicii publice;
• Apariţia unor efecte negative majore produse în procesul de gestionarea a resurselor umane şi financiare din administraţia publică;
• Expunerea României la riscul de a pierde accesul la importante sume din fondurile europene prin necorelarea acestor modificări cu actualul cadru instituţional de gestionare a fondurilor europene. Desi scopul declarat este o mai bună absorbţie a fondurilor europene, proiectul nu o oferă nicio strategie cu privire la acest proces.
Totodată, vă atragem atenţia că prin aprobarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ, lipsit de viziune şi realism, Guvernul României se face vinovat, încă o dată, de ignorarea principiului transparenţei procesului decizional.
Citeşte şi: Judeţizarea Ministrului Dragnea: România fără viitor
Vă solicităm luarea următoarelor măsuri necesare restabilirii dialogului social:
1. Organizarea unei dezbateri publice largi privind procesul de descentralizare în România, fundamentată pe studii de impact şi date concrete, cu respectarea rolului legislativ al Parlamentului;
2. Renunţarea definitivă şi lipsită de ambiguităţi la subminarea controlului reciproc şi eficient a instituţiile statului;
3. Asigurarea unor “plase de siguranţă” pentru evitarea riscurilor ce decurg din descentralizarea deciziilor şi resurselor aferente unor servicii publice de bază, mai ales în domeniile în care trebuie asigurat accesul egal şi nediscriminatoriu al cetăţenilor la respectivele servicii;
4. Publicarea unui calendar realist de realizare a acestor modificări, care să fie corelat cu exercitarea noilor competenţe ale aleşilor locali în noul ciclu electoral, astfel încât procesul de vot să ia în calcul aceste noi exigenţe cărora aleşii locali trebuie să le răspundă;
5. Clarificarea legăturii dintre acest proiect de descentralizare şi proiectul de regionalizare, cu specificarea etapelor avute în vedere pentru realizarea acestui din urmă obiectiv;
6. Demiterea persoanelor responsabile de redactarea şi avansarea în procedura de adoptare a acestui proiectul de lege privind descentralizarea şi a expunerii de motive aferente.
Organizaţiile semnatare:
ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei
Asociaţia EPAS
Asociaţia Funky Citizens
Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Asociaţia Salvaţi Delta şi Dunărea
Centrul de Resurse Juridice
Asociaţia Pro Democraţia
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Centrul pentru Jurnalism Independent
APADOR-CH
CENTRAS
TERRA Mileniul III
Fundaţia pentru Parteneriat
Societatea Academică din România
Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni
Mai jos, într-o versiune detaliată, pricipalele noastre obiecţii:
A. Procesul decizional ignoră principiul transparenţei
Date fiind dimensiunile schimbărilor produse de acest proiect de act normativ, absenţa unei dezbateri publice ample este îngrijorătoare. Mai mult, declaraţiile din spaţiul public, conform cărora acest act ar putea evita circuitul firesc al dezbaterii în Parlament, arată un grav deficit de transparenţă şi de dezbatere fundamentată pe date reale.
În expunerea de motive a proiectului de lege, se susţine că principiile ce stau la baza proiectului de lege „au fost supuse spre dezbatere publică naţională”. Aceste principii nu sunt însă reflectate nicăieri în documente, iar Secţiunea a 7-a din expunerea de motive dedicată „Activităţilor de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ” nu este completată.
Nu în ultimul rând, având în vedere ambiţia intrării în vigoare a acestei legi la 1 ianuarie 2014, este cu atât mai pregnantă lipsa transparenţei, cu cât la nivelul cetăţenilor nu a existat o campanie de informare care să obişnuiască cetăţenii cu schimbările ce îi vor afecta direct.
B. Proiectul de descentralizare este lipsit de viziune şi de realism
Cu certitudine, există un consens la nivelul societăţii cu privire la faptul că administraţia publică ar trebui să fie mai aproape de cetăţean şi că, pentru a furniza servicii publice de bună calitate, sunt necesare răspunsuri adaptate nevoilor specifice de la nivel local. Însă acest proiect de lege nu prezintă nicio viziune coerentă despre cum şi de ce ar trebui să se întâmple acest lucru.
Nici expunerea de motive, nici proiectul de lege în sine nu răspunde unor întrebări fundamentale: De ce este necesar acest act normativ? Care este viziunea despre viitorul administraţiei publice din România care guvernează această politică publică? Şi de ce este construit aşa şi nu altfel?
Dincolo de absenţa unei viziuni de ansamblu cu privire la acest proces complex, proiectul legislativ ignoră cu desăvârşire o lecţie recentă: reorganizarea ANAF, făcută în aceeaşi grabă, a dus la nerealizarea ţintei de venituri în august şi septembrie cu 2,6 miliarde lei, respectiv la o prognoză de nerealizare, cumulată pentru perioada august-decembrie 2013, de 3,8 miliarde lei (Sursa: Nota de fundamentare a rectificării bugetare din octombrie 2013).
Dacă reorganizarea unei singure structuri a dus la pierderi de miliarde de lei la bugetul de stat, cum va arăta reorganizarea atât de multor structuri? Şi în ce vom număra daunele provocate de nerealizări similare în educaţie sau sănătate, domenii fundamentale pentru societate?
C. Proiectul este realizat fără observarea unor criterii obiective de legiferare
Deşi proiectul de lege presupune modificări majore ale structurilor administraţiei publice din România, lipseşte cu desăvârşire un studiu de impact cu privire la efectul acestora, deşi Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă impune prin Art. 30 d) un astfel de document în cazul „proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebită”.
Mai grav, expunerea de motive reţine un singur impact al acestui proiect şi anume „se apreciază că proiectul va avea un impact social pozitiv”, pentru că urmăreşte „favorizarea dezvoltării comunitare echilibrate, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, crearea unei viziuni de dezvoltare în acord cu priorităţile locale, precum şi reducerea birocraţiei prin eliminarea paralelismelor instituţionale şi reducerea distanţelor administrative.” Toate aceste „efecte” sunt nejustificate de date sau de motivări concrete; în cel mai bun caz, dată fiind absenţa unui studiu de impact, acestea sunt doar aspiraţii.
De asemenea, lipsesc cu desăvârşire criterii şi argumente clare cu privire la alegerea structurilor care vor fi descentralizate, dar şi nenumărate excepţii şi derogări (dintre care cea mai fascinantă rămâne aceea prin care Primarul General al Municipiului Bucureşti va propune un conducător pentru Direcţia Agricolă a Municipiului Bucureşti).
D. Există riscul inegalităţilor în furnizarea unor servicii publice
În domeniile în care trebuie garantat şi asigurat un acces egal al cetăţenilor la servicii publice precum pachetul de bază din sănătate, învăţământul preuniversitar obligatoriu sau standardele de mediu, decizia de descentralizare este una cel puţin discutabilă. Tendinţa, inclusiv la nivel european, este ca în anumite domenii (precum mediul sau patrimoniul) să se menţină centralizarea pentru o gestionare coerentă a politicii naţionale în domeniu. Patrimoniul naţional, fiind de interes naţional, trebuie să se afle sub atenta gestionare a autorităţilor centrale.
Totodată, există un risc real ca furnizarea unor servicii fundamentale pentru comunitate (educaţie şi sănătate de bază) să ajungă să depindă în mod excesiv de (in)capacitatea administrativă a autorităţilor locale de a le furniza, ducând astfel la inegalităţi şi/sau discriminări în accesul la aceste servicii vitale.
Considerăm că propunerea in forma actuală a Guvernului României va aduce mari prejudicii mediului, patrimoniului natural şi construit. Agenţiile pentru Protecţia Mediului au atribuţii în monitorizarea indicatorilor privind calitatea vieţii şi a măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea acestora. Trecerea acestor structuri în subordinea autorităţilor publice locale, pe care, practic, APM-urile ar trebui să le amendeze, înseamnă un adevărat atentat asupra mediului, cu consecinţe greu de cuantificat asupra sănătăţii populaţiei.
E. Efectele produse în gestionarea resurselor din administraţia publică pot fi catastrofale
Expunerea de motive arată că proiectul nu va avea niciun impact asupra bugetului general consolidat, deşi unul dintre obiectivele declarate ale proiectului este tocmai acela de dublare a descentralizării responsabilităţii funcţionale pentru serviciile publice cu descentralizarea financiară. Din forma actuală a expunerii de motive putem înţelege că, fie MDRAP nu a avut răbdarea de a completa secţiunea obligatorie referitoare la modificările cheltuielilor bugetare, fie descentralizarea financiară nu va avea loc.
Proiectul presupune şi o modificare a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, care introduce conceptul de „standarde de cost ale serviciilor publice respective,” însă propunerea legislativă nu dă o imagine coerentă cu privire la care va fi politica fiscal-bugetară a statului pentru planificarea bugetului de stat în lumina acestor modificări. Mai mult, este greu de înţeles cum anume se va realiza această standardizare a costurilor în mai puţin de o lună (până la aprobarea anticipată a Legii bugetului de stat), ori cum vor fi evitate eşecuri de tipul standardelor de cost impuse în domeniul infrastructurii încă din 2010 şi nerespectate nici în 2013.
De asemenea, există riscuri reale şi mai grave, neluate în calcul de actualul proiect legislativ, cum ar fi absenţa unor prevederi referitoare la eventualitatea intrării în insolvenţă şi/sau faliment a autorităţilor locale tocmai ca efect al acestei descentralizări, ori impactul acestor modificări în termenii provizoratului produs de realocarea personalului din administraţia publică.
În această privinţă, a resurselor umane din sistem, efectele pot fi din cele mai grave: epurare directă a personalului sau „loializarea” acestora prin numirile operate de Preşedintele de CJ, perioade de blocaj determinate de ocuparea temporară a unor funcţii de conducere până la ocuparea definitivă a posturilor, despăgubiri solicitate în instanţă pentru pierderea unor posturi, slaba capacitate a membrilor Consiliilor judeţene şi locale de a gestiona noile atribuţii (ei nefiind angajaţi permanent în activitatea Consiliilor) şi, mai ales, o lărgire a sferei incompatibilităţilor aleşilor locali, în condiţiile în care Guvernul, prin acelaşi MDRAP, propune tocmai relaxarea regimului incompatibilităţilor.
