“Psihologii afirmă că stresul poate contribui la apariţia unor tulburări psihice ascunse. Comportamentul guvernului român confirmă acest lucru şi creează suspiciunea că Bucureştiul oficial suferă de dedublarea personalităţii”, scrie analistul Valentin Mândrăşescu într-o analiză publicată de site-ul postului guvernamental Vocea Rusiei.
Mândrăşescu, autorul a numeroase articole critice la adresa României, mai ales a PDL şi preşedintelui Traian Băescu, scrie că “stresul la care este supus guvernul premierului Victor Ponta este legat de faptul că se apropie alegerile legislative, care se vor desfăşura pe 9 decembrie, ceea ce înseamnă că urmează darea raportului în faţa electoratului cu privire la promisiunile care au fost sau nu îndeplinite şi apare posibilitatea de a profita de orice oportunitate pentru a face o mutare electorală ‘sclipitoare’. Potrivit scurgerilor de informaţii apărute în presa română, în curând în România va sosi delegaţia unei structuri a Gazpromului pentru a examina privatizarea celui mai mare combinat petrochimic românesc, Oltchim. Pentru guvernul lui Victor Ponta, privatizarea reuşită a gigantului industrial este extrem de importantă din punct de vedere politic, economic şi electoral”.
După ce aminteşte de eşecul privatizării Oltchim, Vocea Rusiei arată: “În prezent, filialele Gazpromului sunt singurii cumpărători reali şi premierul român a încercat să facă câţiva paşi pentru a le atrage, în pofida faptului că elita politică românească are o poziţie negativă faţă de investitorii ruşi. În acest context, este greu de presupus că unul din miniştri poate agrava relaţiile cu Rusia în momentul cel mai nepotrivit. Însă un asemenea ministru există”, scrie Mândrăşescu, referindu-se la Titus Corlăţean, şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Acesta, “în ajunul vizitei vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, în Republica Moldova s-a exprimat împotriva deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse în Transnistria. Reacţia Rusiei a fost imediată. Dmitri Rogozin, referindu-se la declaraţia ministrului român, a scris pe microblog: ‘Nu avem de gând să vă întrebăm. Este o problemă bilaterală a relaţiilor ruso-moldoveneşti’, ceea ce a provocat o avalanşă de reacţii furioase în presa română,” aminteşte Vocea Rusiei.
“Comportamentul ministrului român de Externe reflectă caracterul duplicitar, devenit deja tradiţional, al poziţiei elitei politice româneşti faţă de relaţiile cu Rusia. Titus Corlăţean putea să-şi anunţe poziţia pe căi diplomatice, însă a preferat să o facă în mod public şi într-o formă destul de jignitoare pentru Rusia, înţelegând perfect reacţia pe care o va provoca. Pe de o parte, Bucureştiul oficial doreşte să atragă investitori ruşi şi să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, pe de altă parte, în pofida schimbării guvernului, continuă confruntarea în probleme sensibile pentru Moscova”, scrie publicaţia.
“Cu toate că diagnosticul stabilit este corect, nu este destul de clar modul în care trebuie să fie construite relaţiile cu un partener de dialog atât de dificil. Este posibil ca asupra Bucureştiului să aibă o acţiune vindecătoare continuarea crizei economice, care îl va face să judece mai pragmatic şi va reuşi să gonească de pe culoarele puterii fantomele Războiului Rece”, încheie Mândrăşescu.
