UPDATE. Judecătorii instanţei supreme au acordat un nou termen în acest dosar la 6 decembrie, dată la care vor fi citaţi toţi cei judecaţi în această cauză.
Instanţa supremă a amânat, vineri, la primul termen, judecarea dosarului “Fraudă la referendum”, în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, după ce 59 dintre inculpaţi au transmis cereri că vor un nou termen pentru a-şi angaja avocaţi şi pentru pregătirea apărării, potrivit Mediafax.
Liviu Dragnea a lipsit de la primul termen de judecată al dosarului “Fraudă la referendum”, el fiind reprezentat în instanţă de avocatul său, Marian Nazat, care nu a adresat nicio cerere în numele clientului său.
Jurnalista Sorina Matei a scris pe blogul personal că premierul Victor Ponta a ”fabricat” dosarul terenurilor Ioanei Băsescu pentru a-l discredita pe procurorul Iulian Papici, cel care a instrumentat dosarul referendumului în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudă.
// <![CDATA[
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + “.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(“%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/a9c53a89c479faa4931f7ec64344e2a4/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// ]]>
”Trebuia făcută şi inflamată public o anumită aşa-zisă legătură care se dorea scoasă în evidenţă: Lucian Papici – Traian Băsescu. Care este scopul real al acestei acţiuni? Dărâmarea unui foarte important dosar penal: dosarul referendumului, în care Liviu Dragnea are, deloc întâmplător, mâine (n.r. – astăzi) primul termen la Curtea Supremă de Justiţie”, a scris jurnalista pe blogul personal.
Citeşte şi: Miron Mitrea, primul termen în dosarul de corupţie din 2008, refăcut de DNA
_ _ _ _ _
Vineri, se judecă primul termen în dosarul „Fraudă la referendum”, în care sunt acuzaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane.
Dosarul “Fraudă la referendum” este judecat cu trei luni mai devreme decât anunţase iniţial Înalta Curte, după ce instanţa a admis cererea DNA.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Citeşte şi: Ponta: Am vrut să fiu şi eu audiat în dosarul referendumului. Papici a zis că îl vrea doar pe Dragnea
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Citeşte şi: PDL: Proiectul lui Dragnea privind descentralizarea, un EŞEC de proporţii
“Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
