Planeta Venus, demnă de zeiţa iubirii care i-a dat numele, a stârnit de-a lungul mileniilor fascinaţia oamenilor, a infirmat calcule laborioase, a cauzat dezamăgiri şi a înşelat speranţe, iar uneori chiar a distrus vieţile astronomilor care încercau să observe rarele sale treceri prin faţa Soarelui, potrivit Mediafax.
Cu excepţia civilizaţiilor antice, precum maya, care observa planeta Venus şi îi acorda o mare importanţă – unul dintre calendarele sale ritualice era fondat pe ciclurile acesteia -, tranzitul planetei Venus prin faţa Soarelui nu a fost niciodată observat ştiinţific în Occident până în secolul al XVII-lea.
Fenomenul, care va avea loc în noaptea de marţi spre miercuri şi se va produce din nou abia peste 105 ani, i-a intrigat pe oamenii de ştiinţă încă de la formularea, de către Johannes Kepler, a legilor despre mişcarea planetelor, într-o lucrare scrisă în anul 1627.
